Halloweenul între ocultism şi creştinism, fiţe şi carnaval

586

Sărbătorit tradiţional pe 31 octombrie, Halloweenul cade anul acesta duminica. Asocierile evidente cu ocultismul și contrastele cu religia creștină au făcut ca mai multe autorităţi să schimbe ziua sărbătorii din acest an. În România nu par a fi probleme, Halloweenul fiind asociat mai degrabă cu carnavalul și mai puţin cu religia.

Faptul că Halloweenul pică duminica a reaprins controversa incompatibilităţii dintre sărbătorile păgâne și cele creștine. Soluţia preferată de de cele mai multe administraţii locale din SUA a fost mutarea sărbătorii în ziua de sâmbătă. Au fost și orașe care au organizat deja sărbătoarea într-o zi lucrătoare a săptămânii acesteia. Alţii au ales să o transfere pe 1 noiembrie, luni, în ciuda faptului că și aceasta este o zi specială pentru creștini, Sărbătoarea tuturor sfinţilor.

În unele orașe americane, legea locală interzice sărbătorirea Halloweenului în ziua de duminică. Oficial, când pică duminica, Haloweenul se sărbătorește luni, 1 noiembrie, iar cei care calcă legea riscă amenzi sau chiar închisoare. Și acolo unde nu există o lege, autorităţile caută să nu trezească nemulţumirile diverselor comunităţi religioase. De pildă, localitatea Savannah, statul Georgia, sărbătoarea a fost mutată oficial în ziua de sâmbătă, în primul rând pentru a respecta duminica sfântă pentru creștini. Primarul localităţii a explicat pentru The New York Times: „Din moment ce Halloweenul are loc noaptea, iar sabatul evreiesc se încheie [sâmbătă] la apus de soare, nu vom arăta lipsă de respect faţă de sabatul lor. Iar musulmanii își au ziua de rugăciune vinerea. Deci, pe considerente religioase, cred că suntem acoperiţi faţă de toţi." 

Mutarea datei ar putea totuși nemulţumi alte grupuri religioase, a comentat pentru NYT și Jon Butler, profesor de religie la Yale. „Schimbarea Halloweenului de la duminică la sâmbătă e un privilegiu doar pentru creștinii care se închină duminica, dar îi ignoră pe adventiștii de ziua a șaptea sau pe baptiștii de ziua a șaptea, alături de alte grupuri de creștini care se închină sâmbăta."

 

În România Halloweenul este o sărbătoare importată fără prea multe consideraţii religioase. Anul acesta, pe lângă distracţiile horror pregătite de cluburile bucureștene, duminică dimineaţă, teatrul Masca va avea program special de Halloween.

 

În școli sau grădiniţe au fost organizate evenimente specifice, unii educatori afirmând că este doar un prilej de joacă și o petrecere de tip carnaval sau bal mascat. Inspectorul Marian Banu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Bucureşti, spune că manifestările de Halloween nu se află printre preocupările Ministerului Educaţiei, care nici nu le combate, dar nici nu le promovează. „Nu avem nimic împotrivă, dar nici nu intră în calendarul activităţilor educative. E o chestiune tinerească, pentru cine are timp", a afirmat inspectorul, citat de România liberă.

 România liberă prezintă și cazul unei grădiniţe particulare din capitală unde cadrele spun copiilor că se costumează în personaje din povești ca să alunge spiritele rele. „Astfel ei înţeleg că pe lume există și părţi bune și părţi rele, iar cele rele trebuie alungate." Directoarea grădiniţei susţine că majoritatea părinţilor nu au avut nimic de obiectat, în timp ce părinţii cu vederi religioase mai puternice au fost de acord să vadă lucruril în această lumină, de carnaval. Incompatiblitatea între Halloween și religia creștină nu este una de dată recentă. Halloweenul s-a născut dintr-o sărbătoare celtică, cu rădăcini și influenţe oculte, în care personajele de marcă sunt spirite, vrăjitoare, fantome, puteri și influenţe demonice. Asemeni Crăciunului, Haloweenul a ajuns să fie o îmbinare de elemente creștine și păgâne, de socializare, secularism și consumerism. Este sărbătorită mai ales în lumea creștină anglo-saxonă, fiind importată și pe alte continente.