Tratarea cancerului – prea devreme pentru o schimbare de paradigmă

102

Cu doar câteva zile în urmă presa al colportat aparent una dintre cele mai importante vești din cercetarea privind tratarea cancerului: au fost descoperite celulele stem ale cancerului. Ministerul Sănătăţii din Marea Britanie a luat o poziţie de reticenţă faţă de entuziasmul presei care semnala apropierea unei schimbări de paradigmă în tratarea cancerului.

Cu doar câteva zile în urmă presa al colportat aparent una dintre cele mai importante vești din cercetarea privind tratarea cancerului: au fost descoperite celulele stem ale cancerului. Ministerul Sănătăţii din Marea Britanie a luat o poziţie de reticenţă faţă de entuziasmul presei care semnala apropierea unei schimbări de paradigmă în tratarea cancerului.

Medicii care tratează cancerul reușesc adeseori să reducă tumorile prin diverse terapii, însă de multe ori pacienţii suferă recăderi, iar tumorile revin. Unii cercetători cred că acest lucru se întâmplă fiindcă terapia nu a reușit să distrugă complet absolut toate celulele tumorii și că celulele rămase se divid, iar tumora crește la loc.

Trei experimente separate au dovedit existenţa unor celule tumorale despre care se crede că ar fi responsabile pentru refacerea formaţiunilor canceroase. Cercetătorii spun că tratamentele împotriva cancerului ar trebui să vizeze în primul rând distrugerea acestor celule, ceea ce ar ajuta la eliminarea tumorei pentru totdeauna.

Dovada existenţei acestor celule stem ale cancerului a fost una foarte slabă până acum. Însă cele trei echipe de cercetători care au lucrat independent au găsit, potrivit BBC, dovezi directe că aceste celule există și că ele duc la dezvoltarea cancerului cerebral, intestinal sau al celui de piele.

Entuziasm ponderat

O analiză a acestei informaţii a fost efectuată de Ministerul Sănătăţii din Marea Britanie (NHS) care a atras atenţia publicului să nu se entuziasmeze prematur.

Studiul este „foarte probabil de interes pentru cercetătorii din domeniul cancerului. Autorii notează că aceste celule stem sunt ‘putative’ – ceea ce înseamnă că rezultatele nu sunt complet dovedite, și că e nevoie de o cercetare aprofundată,” susţin analiștii NHS. Analiza ministerului punctează mai multe riscuri în raport cu această descoperire:

  1. Studiul a fost făcut pe cobai. Există diferenţe semnificative între dezvoltarea cancerului la om și la cobai. Este posibil ca un astfel de studiu să nu fie valabil pentru cancerul la om.
  2. Cobaii au suferit o mutaţie genetică pentru a se îmbolnăvi de cancer. Este posibil ca tratamentul să dea roade tocmai datorită acestei modificări făcute de om.
  3. Studiul a fost făcut pe anumite tipuri de cancer. Este posibil ca descoperirea să nu se aplice în cazul altor tipuri ale bolii.

Motive de optimism există totuși

Tratamentul împotriva cancerului a avansat considerabil în ultimele decenii. Primul raport al Societăţii Americane de Cancer, alcătuit în colaborare cu Institutul Naţional pentru Cancer, estima, la jumătatea lunii iunie că, pe teritoriul Statelor Unite trăiesc circa 13,7 milioane de supravieţuitori ai cancerului. Specialiștii se așteaptă ca numărul, care include toate persoanele care au avut vreodată cancer – începând din momentul diagnosticării, până la sfârșitul vieţii lor – va ajunge la 18 milioane până în 2022.

Potrivit unei cercetări știinţifice prezentate în cadrul întâlnirii anuale AARC (American Association for Cancer Research) 2012, aproape jumătate dintre pacienţii care supravieţuiesc cancerului nu mor din cauza revenirii cancerului, ci din cauza altor boli.

„Rata mortalităţii pentru anumite tipuri de cancere (precum cancerul la sân) a scăzut” în ultimii ani, a precizat profesorul Yi Ning, unul dintre autorii cercetării. „Supravieţuitorii trăiesc mult mai mult decât reușeau în urmă cu câteva decenii,” a mai spus cercetătorul.

Și implicarea pacientului contează

Statisticile sunt influenţate și de comportamentul bolnavului după diagnosticare. O cercetare recentă a arătat că un număr substanţial de bolnavi de cancer colorectal sau pulmonar continuă să fumeze după ce sunt diagnosticaţi, ceea ce scade dramatic eficienţa tratamentului.

În cazul bolnavilor de cancer pulmonar, cei care aveau asigurare medicală, un index al masei corporale mai scăzut, cei care erau mai lipsiţi de sprijin emoţional, nu făcuseră chimioterapie, nici operaţie, sufereau de boli de inimă, fumaseră un număr ridicat de ţigări pe zi la un moment al vieţii, aveau tendinţa să nu renunţe la viciu nici după diagnosticare.

Pacienţii care sufereau de cancer colorectal care continuau să fumeze erau în principal bărbaţi, cu un nivel mai scăzut de educaţie, fără asigurare, nu fuseseră operaţi și au fumat multe ţigări pe zi.

Tonusul emoţional al pacienţilor este important nu doar în lupta cu boala, ci și după. Specialiștii recomandă supravieţuitorilor să își prioritizeze strict activităţile, pentru a nu fi copleșiţi de ele și să aibă răbdare cu ei înșiși în timp ce lucrează pentru a-și reconsolida forţa fizică.