Cu ce vă servim azi: crenvurști simpli sau cu mâzgă roz?

575

Deși a fost scoasă din compoziţia hambugerilor de la McDonald's, Taco Bell şi Burger King „mâzga roz" nu a părăsit piaţa alimentară. O investigaţie ABC News a dezvăluit faptul că 70% din carnea tocată de vită din magazinele americane conţine „mâzgă roz".

Deși a fost scoasă din compoziţia hambugerilor de la McDonald's, Taco Bell şi Burger King „mâzga roz" nu a părăsit piaţa alimentară. O investigaţie  O investigaţie ABC News a dezvăluit faptul că 70% din carnea tocată de vită din magazinele americane conţine „mâzgă roz".

„Mâzga roz" este o pastă care se face din resturile nefolositoare ale cărnii de vită, care până nu demult intrau în compoziţia mâncării pentru animalele de companie. Printre resturi se află cavităţile unde se găsesc intestinele, care de regulă sunt locurile cele mai infestate cu salmonela şi e.coli, bacterii care trăiesc în tractul intestinal al oamenilor şi al animalelor şi sunt responsabile de jumătate dintre bolile infecţioase digestive la om.

Resturile sunt fierte la temperaturi scăzute şi se centrifughează până ce grăsimea şi ţesuturile se separă. Grăsimea este aruncată, iar carnea rămasă se sprayază cu hidroxid de amoniu care îi creşte ph-ul cu scopul de a distrugerea bacteriile existente. Carnea se lasă la scurs şi se toacă, apoi pasta roz obţinută se congelează sub forma unor cărămizi, ce ajung ulterior într-un procent de până la 15% în carnea tocată de vită.

Procesul de obţinere al pastei este aprobat însă încă din 2007 de Departamentul de Agricultură al Statelor Unite şi de Administraţia Alimentară şi a Medicamentului. Atunci, producătorii din industria cărnii au reuşit să convingă Departamentul de Agricultură să nu solicite ca hidroxidul de amoniu să apară pe eticheta ambalajelor de carne tocată, întrucât amoniacul este doar un agent folosit în procesul tehnologic. Aşa se face că nici până astăzi nu există vreun indiciu pe ambalaje care să facă diferenţa dintre carnea tocată simplă şi cea cu mâzgă roz.

Pentru microbiologul pensionar Carl Custer, angajat timp de 35 de ani al Inspectoratul pentru Siguranţa Alimentelor, însăşi ideea amestecării cărnii macre cu o pastă făcută din resturi este problematică. „La început, am numit pasta „roz artificial", deoarece produsul nu era suficient de hrănitor [în comparaţie cu carnea macră]. Principala mea obiecţie a fost că nu era carne", a declarat el pentru The Daily.

Gerald Zirnstein, fost cercetător în Departamentul de Agricultură al Statelor Unite, a fost în echipa care a inspectat fabrica producătorului de mâzgă roz, adică Beef Products Incorporated, în 2002. Într-un e-mail trimis colegilor săi, Zirnstein a afirmat că „pasta nu seamănă cu carnea tocată şi că reprezintă un risc crescut în îmbolnăvirea cu salmonela".

Pe lângă mărturiile celor doi, în 2009 publicaţia New York Times a găsit dovezi care legau carnea produsă de Beef Products cu zeci de cazuri de infestare cu salmonela şi E.coli.

Deşi lanţurile de restaurante fast food au declarat că au renunţat la mâzga roz, cantinele şcolilor americane primesc o parte din carnea tocată de vită de la Departamentul de Agricultură al SUA, care a achiziţionat numai pentru următoarele luni peste 3.000.000 de tone de mâzgă roz.

Părinţii se declară şocaţi şi dezamăgiţi şi solicită scoaterea cărnii tocate cu mâzgă din meniurile elevilor. A fost lansată o petiţie cu scopul de a interzice rezidurile cu amoniac din meniurile şcolare. Până în prezent, petiţia a strâns aproape 30.000 de semnături.

În ciuda controversei, Departamentul american nu a dat niciun semn că ar intenţiona să oblige pe producătorii de carne de vită să renunţe la „mâzga roz" şi a adăugat că mâzga îndeplineşte „cele mai înalte standarde în ceea ce ţine de siguranţa alimentaţiei", atât în cantinele şcolare, cât şi în comerţ.

Ceea ce este şi mai îngrijorător decât faptul că mâzga roz a apărut în comerţul liber este faptul că aditivul se găseşte şi într-o serie de alte produse din carne proaspătă, conservată sau congelată, precum hotdogi dietetici, cârnaţi şi crenvurşti, salam şi alte mezeluri, chiftele şi conserve.

Existenţa în Europa a cărnii tocate cu mâzgă roz nu a fost cunoscută până la retragerea din restaurantele europene tip fast food. Acum, în miezul dezbaterii, existenţa pe piaţa de larg consum nu a putut fi dovedită. Totuși, și în UE sau în România, produsele din carne au revenit în ultima vreme în centrul atenţiei din pricina diverselor riscuri pentru sănătate. În România, medicul Gheorghe Mencinicopsci declara anul trecut că parizerul de la raft este fals. Tot anul trecut, Germania a fost în mijlocul unui scandal legat de contaminarea cu dioxină a cărnii de porc, de pasăre şi a ouălor provenite din mai multe ferme germane, aceeaşi substanţă cu care fusese otrăvit şi preşedintele Ucrainei în 2004.

Mai nou, publicaţia indiană The Times, a dat publicităţii un raport care dezvăluie existenţa unei bacterii periculoase în tot mai multe ţări din Uniunea Europeană. Prezenţa bacteriei Campylobacter, găsită în carnea de pui, a crescut cu 7% în 2010 – al cincilea an consecutiv în care rata de infestări la oameni este în creştere. Acelaşi raport a descoperit şi că numărul de îmbolnăviri cu E.coli a crescut la 4000 în 2010, cu 500 de cazuri mai multe decât în 2009, cu creşteri semnificative în Olanda şi Germania.

Din punctul de vedere al consumului, carnea de vită este pe locul trei în preferinţele europenilor, conform unui studiu al Comisiei europene. Pe primul loc este consumul de carne de porc, cu 44 de kilograme pe cap de locuitor anual, urmat de 23 de kilograme de carne de pui şi de 20 de kilograme de carne de vită pe cap de locuitor anual.