Un stil de viaţă sănătos începe cu un stil de informare sănătos. Într-o lume inundată de informaţii, pacienţii se simt adesea confuzi și copleșiţi de recomandările nutriţionale contradictorii și de promisiunile spectaculoase legate de regimurile alimentare care li se propun. În acest context, este esenţial să ne ghidăm după criterii bine stabilite pentru a evalua valabilitatea informaţiilor.
Un principiu esenţial este că bolile cronice, influenţate semnificativ de stilul de viaţă defectuos, nu pot fi tratate doar cu un supliment alimentar sau cu un extract.
Afecţiuni precum diabetul, bolile cardiovasculare și cancerul reprezintă principalele cauze de mortalitate și dizabilitate la nivel global. Peste două treimi din aceste cazuri sunt legate direct de factori care ţin de stilul de viaţă: alimentaţie nesănătoasă, fumat, sedentarism și consum de alcool (WHO 2014; Roberts și Barnard 2005). Atunci când se abordează aceste cauze fundamentale, simptomele bolii pot fi atenuate semnificativ sau boala poate chiar să intre în remisiune (Roberts și Barnard 2005; Brown 2017).
Este vital să înţelegem că afecţiunile cronice au mai multe cauze. De exemplu, în cazul diabetului de tipul 2, dacă nu se remediază factorii de risc legaţi de stilul de viaţă (alimentaţia nesănătoasă, inactivitatea, supraponderalitatea), nu putem spera la remisiune sau vindecare doar prin consumul unui supliment, a unui ceai sau al unui extract de fruct exotic, oricât de insistent ni s-ar sugera contrariul. Soluţiile izolate pot oferi în cel mai bun caz ușurări temporare, dar nu pot substitui schimbările profunde necesare în stilul de viaţă.
Discernământ în era influencerilor
În era digitală actuală, spaţiul online abundă de recomandări oferite de influenceri și „animatori medicali” (noţiune propusă de diabetologul Adrian Copcea), care propun tot felul de intervenţii nutriţionale sau oferă modele proprii de stil de viaţă sănătos. Deși unii pot avea pregătire medicală, aceasta nu este neapărat în specialitatea nutriţiei și nici nu se vede suficient în modul în care își argumentează punctele de vedere. În acest context, cum ne putem asigura că informaţiile pe care le primim sunt corecte și benefice pentru sănătatea noastră? Iată câteva criterii pe care merită să le avem în vedere, pentru că sănătatea este prea importantă pentru a o lăsa în mâinile unor persoane neinformate sau motivate de intenţii îndoielnice sau comerciale.
Scopul paginii de internet. Furnizorul de informaţii în nutriţie dorește cumva să ne vândă ceva? Un program de nutriţie, un supliment nutritiv, eventual imediat, fiindcă altfel expiră oferta specială sau megareducerea? Asemenea indicii ar trebui să ne facă reticenţi cu privire la corectitudinea informaţiilor nutriţionale oferite pe respectiva pagină de internet.
Competenţa. Cine este cel care face aceste recomandări nutriţionale? Are persoana cunoștinţe solide și experienţă relevantă în domeniul nutriţiei, fie că aceasta provine din formare academică, cercetare sau practică profesională? Este crucial să ne asigurăm că recomandările provin de la cineva care are o bază solidă de cunoaștere și nu doar își bazează afirmaţiile pe opinii personale.
Experienţa profesională. Cu ce anume își susţine respectiva persoană recomandările nutriţionale? Propunerile sale rezultă dintr-o experienţă profesională consistentă? Câţi pacienţi a ajutat și cu ce rezultate? Acesta este un indicator al fiabilităţii sfaturilor sale.
Referinţe. Sunt indicate cercetări/studii verificabile din domeniul nutriţiei care să susţină informaţiile prezentate?
Identitatea autorului. Evitaţi sursele anonime sau cele care nu furnizează detalii verificabile despre experienţa și formarea celui care oferă sfaturile nutriţionale.
Rezultate spectaculoase. Promisiunile de rezultate rapide și ușoare sunt adesea prea bune pentru a fi adevărate. Sănătatea și nutriţia necesită efort și timp; nu există soluţii magice.
Greșeli gramaticale. Dacă o pagină are erori gramaticale sau este tradusă prost, aceste aspecte indică lipsă de profesionalism sau de fiabilitate a informaţiilor.
Verificare. Întotdeauna propunerile nutriţionale trebuie verificate din mai multe surse. Am putea să căutăm studii pe subiectul respectiv, articole de specialitate și prezentări ale unor specialiști care lucrează în domeniu sau să solicităm opinia unui specialist.
Studiu de caz
„Sunt oameni care… s-au vindecat de cancer… făcând post negru… dar nu o zi, două… nu… două săptămâni, o lună” (Dr. Cezar 2023). Aceasta este declaraţia unui influencer proeminent din mediul online românesc. După ce am fost expuși la un astfel de mesaj, este vital să reacţionăm prudent și înţelept deopotrivă și să evaluăm atent câteva aspecte esenţiale.
Experienţă și cunoștinţe. Persoana care face această afirmaţie are formaţie de cardiolog. Dar practică efectiv în cardiologie? Răspunsul este nu, și nici nu deţine drept de liberă practică. A urmat vreun curs în nutriţie? Din nou, răspunsul este nu. Are cunoștinţe solide în domeniul nutriţiei, obţinute prin formare academică strictă sau prin cercetare extensivă și experienţă profesională? Și în acest caz, răspunsul este nu.
Experienţă cu pacienţii oncologici. A lucrat vreodată cu pacienţi oncologici? S-a dedicat nutriţiei pentru acești pacienţi? Nu, nu se ocupă în mod curent de această zonă și nici nu interacţionează cu astfel de pacienţi. Detalii despre cancer. Menţionează despre ce tip de cancer vorbește, care ar putea fi vindecat prin această metodă? Ne oferă un profil specific al pacienţilor care ar putea beneficia de această abordare? Ne prezintă cifre, date sau exemple concrete? Din păcate, nu ne oferă niciun detaliu concret în această direcţie.
Integritate profesională. Este crucial ca profesioniștii să-și recunoască limitele cunoașterii și să nu ofere sfaturi în afara domeniului lor de competenţă. Acest lucru nu înseamnă că numai specialiștii cu studii formale în nutriţie pot vorbi despre subiect, ci că orice recomandare ar trebui să fie însoţită de dovezi solide și să fie prezentată cu precauţie și responsabilitate.
Bază știinţifică. A prezentat persoana respectivă dovezi sau surse credibile care să susţină afirmaţia sa? Nu. Or, este esenţial ca informaţia să se bazeze pe studii și cercetări actuale, nu doar pe opinii personale.
Argumentaţie solidă. Ce argumente concrete oferă pentru afirmaţia sa? Din păcate, nu primim niciun argument verificabil, ci doar o afirmaţie fără fundament.
Verificare independentă. Dacă vom căuta în literatura de specialitate, vom găsi studii care să susţină această afirmaţie? Nu există nicio cercetare care să confirme afirmaţiile doctorului nepracticant.
Ce criterii ar trebui, așadar, să folosim pentru a alege sursele de încredere în domeniul nutriţiei? Recomandat este să ne orientăm către profesioniștii cu pregătire specifică în nutriţie, deoarece această formare le oferă o bază solidă de cunoștinţe în domeniu. Totuși, nu trebuie să excludem valoarea adăugată de experienţa directă și de cercetarea riguroasă. Mulţi profesioniști din domeniul sănătăţii, chiar dacă nu au o specializare strictă în nutriţie, pot oferi sfaturi nutriţionale relevante pe baza experienţei lor clinice și a cercetărilor pe care le-au efectuat. Esenţial este să verificăm dacă acești specialiști se bazează pe dovezi știinţifice și se referă constant la studii actuale și relevante.
Bibliografie
Brown, B. R. (2017), „Reversing chronic diseases using lifestyle medicine”, în Carmona, R. H., și Liponis, M. (ed.), Integrative Preventive Medicine, Weil Integrative Medicine Library,
New York, pp. 265–278.
Dr. Cezar (2023), „Sunt oameni care…” (video), în Facebook (online), 7 iulie 2023, disponibil la https://fb.watch/nXqQd_4Khc [accesat la 29 octombrie 2023].
Roberts, C. K, și Barnard, R. J. (2005), „ Effects of exercise and diet on chronic disease”, în
Journal of Applied Physiology (Bethesda, 1985), vol. 98, nr. 1, pp. 3–30.
WHO (2014) – Global Status Report on Noncommunicable Diseases 2014, World Health
Organization, 26 octombrie 2014, disponibil la https://www.who.int/publications/i/item/9789241564854 [accesat la 29 octombrie 2023].
Laurenţiu Daniel Roman este medic specialist în diabet zaharat, nutriţie și boli metabolice. Se concentrează pe prevenţie și explorează impactul stilului de viaţă sănătos asupra managementului afecţiunilor cronice, inclusiv posibilitatea intrării lor în remisiune. Activează în cadrul ambulatoriului de specialitate al Spitalului Municipal Râmnicu Sărat.
