5 schimbări globale de atitudine ale anului 2012

9

Anul 2012 a reprezentat un an al schimbărilor de atitudine faţă de problemele globale. Poate că pesimismul accentuat, resimţit faţă de criza economică începută cu peste patru ani în urmă era de aşteptat. Însă alte atitudini, precum deschiderea naţiunilor musulmane faţă de democraţie sau conturarea unui nou lider economic al lumii, au potenţialul de a schimba cursul istoriei.

1. Pesimismul determinat de criza economică

1. Pesimismul determinat de criza economică

Susţinerea de care s-a bucurat capitalismul în deceniul trecut a scăzut în multe ţări din 2007 încoace, dar cel mai mult în Italia şi Spania.

În medie, doar 27% dintre cei 26.210 locuitori din 21 de ţări, chestionaţi de Pew Research Center în lunile martie şi aprilie, au declarat că economia s-a menţinut pe un trend ascendent. Locuitorii cei mai optimişti ai planetei sunt în China (83% optimism), Germania (73%), Brazilia (65%) şi Turcia (57%).

Nu la fel stă situaţia în celalalte ţări (Polonia, Franţa, Cehia, Marea Britanie, Spania, Italia, Grecia, Rusia, Iordania, Egipt, Tunisia, Liban, Pakistan, India, Japonia, Mexic şi Statele Unite ale Americii). Nu doar că nivelul de optimism este sub 50%, dar criza economică a subminat ideea că munca cinstită poate ajuta oamenii să aibă un nivel de trai mai ridicat şi a crescut pesimismul că generaţiile următoare vor putea avea o viaţă mai bună.

2. Izolarea grecilor

Una dintre consecinţele importante ale crizei a fost dezvăluirea unor diferenţe de fond între statele europene, în speţă a potenţialului economic şi a dispoziţiei spre sacrificiu.

Într-un sondaj de opinie efectuat de Pew Research Center în opt state europene în perioada 17 martie – 16 aprilie, ţara care se bucură de cel mai mare nivel de încredere între europeni este Germania, admirată şi respectată de 68% dintre cei chestionaţi. Germania este sinonimă cu hărnicia, dedicarea şi loialitatea, dar şi cu perseverenţa în a păstra unitatea Uniunii Europene.

La polul opus se află Grecia. Deşi 60% dintre greci consideră că sunt europenii care muncesc cel mai mult, vecinii europeni nu cred acelaşi lucru. Niciunii dintre locuitorii celorlalte state în care a avut loc sondajul de opinie (Marea Britanie, Franţa, Spania, Italia, Polonia, Cehia) nu îi văd pe greci într-o lumină bună, considerându-i leneşi.

3. China văzută ca economia cea mai puternică a lumii

Criza economică accentuată, care a frânat economiile celor mai puternice state ale lumii a făcut loc Chinei să acceadă pe primul loc, ca lider economic global. Atitudinea aceasta este puternică nu doar în Orient, ci şi în rândul unora dintre cei mai importanţi aliaţi strategici ai Statelor Unite ale Americii.

Deşi imaginea Chinei a avut de suferit în câteva ţări anul acesta, percepţia a fost, în ansamblu, una pozitivă, China depăşind pentru prima dată SUA în ceea ce priveşte percepţia ca ţară-lider. În comparaţie cu anul 2008, când în medie 45% dintre cei chestionaţi identificaseră SUA ca cea mai puternică ţară şi doar 22% declaraseră acelaşi lucru despre China, în 2012 42% dintre cei chestinaţi pariază pe China ca super-putere economică şi doar 36% pe SUA.  

4. Susţinerea democraţiei în statele musulmane

După primăvara arabă, o serie de proteste ce au avut loc în mai multe ţări din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord începând cu sfârşitul anului 2010, ţări în care domnea un regim totalitar, susţinerea democraţiei s-a răspândit surpinzător de repede. Astăzi, 67% dintre egipteni şi 63% dintre tunisieni consideră că democraţia este cea mai bună formă de guvernare.

La fel cred şi libanezii, turcii, pakistanezii şi iordanienii, dar în procente mai mici. Susţinerea nu presupune doar acceptarea aspectelor democratice generale, ci şi trăsăturile sistemului democratic, precum alegeri democratice şi libertatea de exprimare.

În ceea ce priveşte egalitatea în drepturi a femeilor şi bărbaţilor însă, lucrurile nu stau chiar la fel de bine. Deşi toate şase dintre ţările arabe incluse în sondaj (Iordania, Pakistan, Tunisia, Egipt, Liban şi Turcia) s-au exprimat în favoarea egalităţii indiferent de sex, opiniile bărbaţilor şi ale femeilor diferă foarte mult. Cea mai mare diferenţă se înregistrează în Iordania, unde 82% dintre femei şi doar 44% dintre bărbaţi se exprimă în favoarea egalităţii în drepturi, indiferent de sex.

Şi deşi drepturile individuale şi crearea de instituţii democratice sunt importante, ele nu constituie încă o prioritate pentru guvernele celor şase state. Pe primul loc, în ordinea preocupărilor se află economia, văzută mai importantă decât democraţia în Iordania, Tunisia şi Pakistan.

5. Neafiliaţii, cea de-a treia religie a lumii

La nivel global, peste 8 din 10 persoane (84%) se identifică cu un grup religios, potrivit unui studiu demografic amplu, efectuat în rândul locuitorilor din 230 de state ale lumii. Totodată, 16% dintre locuitorii globului nu aparţin niciunei organizaţii religioase, alcătuind cel mai mare grup „religios" din lume, după creştini şi musulmani.

Numărul mare al celor neafiliaţi religios este o premieră, întrucât niciodată până acum cei care declaraseră că nu aparţin niciunei religii formale cunoscute nu au reprezentat un număr aşa de mare. Aproximativ 1,1 miliarde de persoane sunt neafiliaţi religios, un număr aproape egal cu cel al creştinilor catolici din toată lumea, cea mai mare denominaţiune creştină.