5 ţări s-au alăturat luptei „împotriva” copiilor-soldaţi

129

Cinci ţări noi s-au adăugat celor peste 100 de ţări care au semnat un acord pentru a stopa fenomenul folosirii copiilor ca soldaţi în războaie. Conform estimărilor ONU, sunt cca 250.000 de copii-soldaţi în ţări din Asia, Africa şi America Latină.

Cele 5 noi ţări semnatare ale acordului sunt Angola, Armenia, Bosnia, Costa Rica şi San Marino, iar acordul a fost semnat la New York, în timpul Adunării Generale a ONU. Printre ţările care refuză să semneze acest acord se numără Rusia, China şi Pakistanul, conform AFP.

„Comunitatea internaţională este mobilizată pentru a opri acest fenomen de nesuportat", a declarat Francois Zimeray, ambasadorul francez pentru drepturile omului. „Vremea avertismentelor s-a încheiat. Trebuie să vedem ce funcţionează şi ce nu. E timpul să facem dreptate!", a mai spus Zimeray.

În 2007, s-a semnat la Paris un acord pentru prevenirea recrutării copiilor în diverse grupări militare sau miliţii locale, pentru protejarea copiilor afectaţi de conflicte şi pentru reintegrarea socială a copiilor care au fost obligaţi să lupte sau chiar să ucidă. În 2010, UNICEF şi alte agenţii neguvernamentale au ajutat 10.000 de astfel de copii să se reintegreze social.

ONU are o listă cu ţări în care copiii devin victime ale războiului, fiind recrutaţi, înarmaţi şi trimişi să lupte, iar această listă include ţări precum: Afganistan, Burundi, Republica Centrafricană, Ciad, Columbia, Congo, Irak, Myanmar, Nepal, Filipine, Somalia, Sri Lanka, Sudan şi Uganda.

Germania anunţa, în februarie, că va discuta în cadrul Consiliului de Securitate al ONU despre necesitatea reducerii numărului de copii-soldaţi. În martie, International Campaign for Human Rights in Iran atrăgea atenţia că regimul de la Teheran foloseşte adolescenţi cu vârste între 12 şi 16 ani pentru a suprima protestele antiguvernamentale.

O echipă de cercetători de la Universitatea Queen a realizat un studiu la care au participat 205 copii de la o şcoală pentru foşti copii-soldaţi, din Uganda. Studiul a arătat că suferinţele emoţionale ale copiilor traumatizaţi de ororile războiului erau încă mari chiar şi după 4 ani de la eliberarea lor. Cercetătorii au ajuns la concluzia că, în timp, copiii au ajuns să se identifice cu atitudinile şi comportamentele celor care i-au capturat şi înrolat forţat, învinovăţindu-şi victimele pentru violenţa de care aveau parte.

„Cercetarea noastră a arătat că lucrul cel mai tulburător pentru copiii-soldaţi nu au fost crimele, masacrele, tortura sau atrocităţile la care au fost martori, ci moartea mamelor lor în timpul războiului. Trauma şi suferinţa psihologică a acelora care şi-au pierdut mamele au fost mai mari decât în cazul celor care nu şi le-au pierdut", a declarat Paul O'Callaghan, conform sciencedaily.com.

Copiii recrutaţi cu forţa sunt supuşi şi altor abuzuri. „În afară de faptul că am fost obligată să lupt, am fost violată în mod repetat de către comandant", a mărturisit Grace Akallo, care era o adolescentă în vârstă de 15 ani atunci când a fost capturată de rebelii ugandezi, informează dw-world.de.

Patru organizaţii pentru drepturile omului au trimis o scrisoare administraţiei de la Casa Albă, în aprilie a.c., cerând măsuri concrete şi implicarea forţelor militare ale SUA pentru stoparea fenomenului folosirii copiilor ca soldaţi pe câmpul de luptă. Amnesty International USA, Human Rights Watch, Open Society Foundations şi World Vision U.S. au criticat administraţia Obama pentru că a eşuat în acţiunile sale pentru restrângerea fenomenului în Ciad, Congo, Sudanul de Sud şi Yemen.

(Foto: breanastrang.glogster.com)