6 motive pentru care tinerii se îndepărtează de biserică

4839

Aproape 3 din 5 adolescenţi americani se îndepărtează de biserică după vârsta de 15 ani, iar Barna Group a identificat 6 motive pentru care are loc acest „divorţ" al tinerilor de biserică.

Studiul celor de la Barna Group a fost condus de preşedintele acestei organizaţii, David Kinnaman, şi s-a desfăşurat pe durata a 5 ani (2007-2011). Cercetarea a urmărit să identifice moduri în care părinţii şi liderii bisericilor ar putea să îi ajute pe tineri să îşi dezvolte o credinţă stabilă şi durabilă. Rezultatele finale ale cercetării sunt incluse în cartea lui Kinnaman, You Lost Me: Why Youg Christians are Leaving Church and Rethinking Church.

Iată cele 6 motive pentru care adolescenţii ajung să respingă biserica, motive care reflectă percepţiile generaţiilor tinere asupra bisericii, credinţei, religiei:

  1. Bisericile par să fie exagerat de protectoare. Adolescenţii şi tinerii de azi doresc să cunoască lumea şi cultura în care trăiesc. Vor să aibă o credinţă care să îi ţină conectaţi la realitate şi, cel puţin o parte dintre ei cred că biserica îi împiedică să menţină legătura cu lumea în care trăiesc. Un sfert dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 29 de ani au declarat că, în opinia lor, creştinii demonizează tot ce este în afara bisericii. Bisericile ignoră problemele lumii reale, cred unii dintre cei intervievaţi.
  2. Adolescenţii şi tinerii din jurul vârstei de 20 de ani experimentează creştinismul într-o manieră superficială. O treime dintre tineri (31%) susţin că biserica este „plictisitoare”; un sfert dintre ei spun că, pentru cariera şi interesele lor, credinţa nu este relevantă; cca 20% dintre tinerii intervievaţi au mărturisit că Dumnezeu părea să fie absent din experienţa lor în bisericile pe care le-au frecventat.
  3. Bisericile par să fie antagonice ştiinţei. Mulţi simt că există tensiuni şi contradicţii între biserică şi ştiinţă. Creştinii sunt mult prea siguri că „au toate răspunsurile” spun 35% dintre tinerii americani, iar 25% dintre respondenţi au spus că percepţia lor este că biserica are o atitudine anti-ştiinţă. Studiul Barna a arătat că mulţi dintre tinerii care se specializează sau lucrează în domeniul ştiinţelor fac eforturi pentru a-şi menţine credinţa religioasă, respectiv pentru a înţelege modul în care aceasta se poate armoniza cu domeniul în care lucrează.
  4. Poziţia bisericii vizavi de sexualitate este simplistă. Cultura care supraestimează valoarea sexului, accesul facil la materiale pornografice, creşterea vârstei la care tinerii se căsătoresc – sunt factorii care reprezintă provocări pentru tinerii de azi. Aceştia se întreabă cum să trăiască o viaţă creştină în contextul acestor provocări. O şesime dintre tinerii intervievaţi au declarat că „au făcut greşeli” în privinţa sexului şi că se simt „judecaţi de biserică” din acest motiv.
  5. Creştinismul pare să aibă o natură exclusivistă. Autorii studiului afirmă că actuala generaţie de tineri americani trăieşte într-o perioadă de mare toleranţă, deschidere şi acceptare a celor care sunt „diferiţi”. Aproape o treime dintre tinerii intervievaţi au spus însă că simt că biserica le cere să aleagă între credinţă şi prietenii lor, iar alţi 29% cred că bisericile creştine „se tem” de alte credinţe religioase.
  6. Biserica pare neprietenoasă faţă de cei care au îndoieli în legătură cu credinţa. Biserica nu este locul unde să ţi se permită să-ţi exprimi îndoielile, spun tinerii.

Kinnaman atrage atenţia asupra a două posibile extreme. Una dintre acestea ar fi ignorarea adolescenţilor şi tinerilor de către părinţi şi liderii religioşi, mergând pe ideea că, odată cu înaintarea în vârstă şi cu procesul de maturizare, aceştia îşi vor găsi drumul spre Dumnezeu. Autorul studiului susţine însă că transformările radicale prin care a trecut societatea în ultimii 25 de ani (social, tehnologic, spiritual) nu pot fi ignorate. Tinerii de azi nu vor reacţiona la fel ca aceia din generaţiile anterioare.

A doua poziţie extremă semnalizată de Kinnaman este atenţia exagerată acordată adolescenţilor şi tinerilor. Acesta observă că bisericile care folosesc toate mijloacele posibile pentru a rămâne conectate cu tinerele generaţii comportă riscul de a se transforma în biserici modelate „după preferinţele” adolescenţilor şi tinerilor, pierzând din vedere identitatea lor biblică. Una dintre soluţiile propuse de Kinnaman este cultivarea relaţiilor inter-generaţionale: tinerii şi generaţiile mai vârstnice trebuie să petreacă timp împreună şi să înveţe unii de la alţii.