America nu are pace la 9 ani de la 9/11

14

    Comemorarea a 9 ani de la evenimentele din 11 septembrie 2001 vine anul acesta pe cel mai neomogen context social, politic și religios al ultimilor ani. O serie întreagă de evenimente se cuplează și contrabalansează imaginea Americii în plan intern și internaţional. Der Spiegel titrează: „Comemorarea unei zile a terorii devine o zi a urii pentru americani."

     America se retrage din Irak. Continuă în Afganistan.

    Data de 11 septembrie găsește trupele americane încă active în 2 teatre de operaţiuni, Irak și Afganistan. Promisiunea lui Obama de a retrage trupele din Irak a fost împlinită , la începutul lunii septembrie retrăgându-se ultimele efective a căror misiune era militar ofensivă. Cu toate acestea violenţele continuă iar pierderile de vieţi omenești, inclusiv americane, sunt o realitate. În același timp efectivele din Afganistan au fost mărite și războiul continuă în zona unde se consideră a fi aglomerările de forţe teroriste.

    Planul pentru Moscheea de la Ground Zero a primit aprobarea autorităţilor.

    Planul de construire a unei moschei în apropiere de Ground Zero a născut mari tensiuni. În luna mai anul acesta s-a primit acordul de a construi un complex în locul unei clădiri avariate la prăbușirea turnurilor gemene. De atunci, planurile au generat controverse, dispute la nivel politic, sondaje cu privire la opinia cetăţenilor. În ultimele zile planurile au părut a fi îngheţate, chiar unul din promotorii proiectului afirmând că regretă planul ce a stârnit atâta tensiune.

    Obama apără dreptul la închinare al musulmanilor.

    Unul din punctele de culme ale procesului a fost momentul în care , în luna august, însuși președintele Barack Obama a susţinut dreptul musulmanilor de a se închina în America. Deși opinia sa a fost exprimată în contextul drepturilor omului, pentru protestatarii construcţiei gestul a însemnat o susţinere a proiectului moscheei de la Ground Zero. Ca atare, o cincime dintre americani consideră că, de fapt, religia lui Obama este Islamismul. În același timp, poziţia președintelui a fost apreciată foarte pozitiv de organizaţii musulmane și de oficialităţile americane, cum ar fi primarul New York-ului.

    Ziua în care Coranul ar putea fi ars

Tot la începutul lunii august s-a anunţat planul unei biserici obscure din Florida de a arde exemplare ale Coranului în ziua de 11 septembrie. Prezentat ca un gest de comemorare, actul în sine a fost aspru criticat de organizaţii creștine, musulmane, de oficialităţile americane atât din administraţia de la Washington cât și de purtătorii uniformei militare din Afganistan. Din nou, opinia publică americană a fost împărţită. Pastorul Jones a atras întreaga atenţie a mass media, deși biserica sa, independentă, este cunoscută pentru accentele fanatice și radicale.

    Der Spiegel notează în încheierea articolului că „războiul în afara graniţelor se domolește. Războiul de acasă, însă, abia acum ar putea începe."

    Mâine se comemorează nouă ani de la atacul terorist din 2001, în care America a fost îngenuncheată la ea acasă. Coordonatele sunt acum cifre în statistici și cărţi de istorie: 2977 de victime, oameni provenind din 70 de ţări, 19 teroriști, 4 avioane, niciun supravieţuitor al zborurilor. Centrele atacate au fost turnurile gemene ale complexului World Trade Center în New York, centrul de comandă al US Army, Pentagonul, în Washington, în timp ce un al patrulea avion s-a prăbușit într-o zonă rurală în Pennsylvania. Atacurile au fost coordonate de membrii reţelei teroriste Al Qaida, al cărei creier este sauditul Osama Bin Laden.

    Răspunsul american la atacul terorist a fost un război general, global, împotriva terorismului, cu accentele cele mai puternice în Afganistan și Irak. În plan civil s-au înăsprit reglementările cu privire la circulaţia persoanelor, securizarea curselor aeriene și a controlului la îmbarcare.