Căsătoria: armă împotriva sărăciei infantile

102

Sărăcia cu care se confruntă copiii este o problemă de interes naţional în multe ţări ale lumii. Din peste 2,2 miliarde de copii din întreaga lume, un miliard de copii suferă din cauza sărăciei şi problemelor determinate de aceasta. Dar, potrivit unui raport american, soluţia la sărăcia copiilor vine tocmai din familie.

Potrivit recensământului realizat în anul 2009, în Statele Unite ale Americii, rata sărăciei în rândul părinţilor singuri era de 37,1%, în timp ce sărăcia în rândul copiilor proveniţi din familii cu ambii părinţi era de numai 6,8%. Mai mult, calculele efectuate doar la nivelul sărăciei resimţite de copii au arătat că 82% dintre copiii care erau crescuţi de un singur părinte sufereau de sărăcie.

Pe lângă efectele devastatoare asupra copiilor, programele menite să ajute familiile cu un singur părinte au costat statul american peste 330 de miliarde de dolari anual, adică o cheltuială de 30.000 de dolari de persoană.

Câteva dintre explicaţiile acestei situaţii

Dacă în anii 60, 93% dintre copii se năşteau în familii în care erau prezenţi ambii părinţi, astăzi 59% dintre copii se nasc în familii mono-parentale.

„Oriunde priveşti găseşti confirmarea că decăderea familiei este corelată cu decăderea socială", a declarat Joe Carter, de la Acton Institute, pentru site-ul Life Site News.

Una dintre explicaţii este scăderea nivelului de educaţie a mamelor. Femeile mai puţin educate sunt mai predispuse să aibă copii în afara căsătoriei. În 2008, 1,72 milioane de copii s-au născut în afara căsătoriei, cei mai mulţi având mame care au între 1 şi 11 clase.

O a doua problemă o constituie faptul că femeile care rămân însărcinate înainte de a fi căsătorite intenţionează să se căsătorească după naşterea copilului, iar asta se întâmplă de obicei la mulţi ani după naştere. Alteori, căsătoria nu mai are loc niciodată.

Consecinţe asupra copiilor

Potrivit cercetătorilor de la Heritage Foundation – Leadership for America, cei care au realizat un studiu despre corelaţia dintre sărăcie şi familie, sărăcia îşi poate pune amprenta în trei trei aspecte principale ale dezvoltării lor.

Mai întâi, în comparaţie cu copiii crescuţi în familii cu mamă şi tată, cei crescuţi de un singur părinte prezintă un risc crescut de a avea probleme emoţionale şi comportamentale, care rezultă în obiceiuri nocive, precum fumatul şi consumul de alcool sau droguri, potrivit statisticilor realizate în 2010 de Centrele pentru prevenirea şi controlul îmbolnăvirilor din SUA. În plus, aceşti copii sunt mai agresivi decât cei crescuţi de familii bi-parentale şi prezintă un risc crescut de a avea note mai mici şi chiar de a deveni delincvenţi. Cele mai multe dintre aceste consecinţe sunt asociate cu copiii crescuţi de mame sărace.

Apoi, copiii crescuţi de familii monoparentale au de suferit şi la maturitate. Comparând familii aparţinând aceleaşi rase şi cu venituri asemănătoare, copiii crescuţi de un singur părinte ajung de trei ori mai des la închisoare înainte să împlinească 30 de ani. De asemenea, fetele crescute de mame singure sunt de două ori mai predispuse să aibă un copil „din flori", decât cele din familii cu ambii părinţi.

În cele din urmă, declinul familiei alcătuite din doi părinţi generează sărăcie în cazul generaţiilor viitoare. Copiii care cresc în familii mono-parentale au un risc de 50% să fie săraci, în comparaţie cu ceilalţi copii. Efectul acesta al sărăciei persistă chiar dacă mama se căsătoreşte după câţiva ani şi venitul familial este mai mare.