Chipurile războiului, transformarea soldaţilor din Afganistan (FOTO)

910

Greutăţile prin care trec soldaţii implicaţi într-un război îşi lasă amprenta asupra vieţii lor, a familiilor lor, a sănătăţii lor mentale şi fizice, dar chiar şi pe feţele lor. Într-un experiment inedit, Lalage Snow a urmărit soldaţii unui batalion din Scoţia, trimişi în Afganistan, şi le-a făcut câte o poză înainte, în timpul, respectiv la întoarcerea de pe câmpul de luptă.

Imaginile puşcaşilor englezi nu par cutremurătoare la prima vedere, totuși ele lasă să se vadă efectele războiului asupra corpului uman în detalii vii, în expresiile întipărite în ochii soldaţilor.

Primele fotografii sunt făcute în 2009, la baza militară din Scoţia, cu o zi înainte ca soldaţii să plece în Afganistan. Următoarele fotografii au fost realizate în timpul expediţiei lor de trei luni, când soldaţii se aflau pe câmpul de luptă. Ultimele imagini sunt făcute, după numai trei zile de la întoarcerea din Afganistan.

„Este uşor să vezi cum se face trecerea de la calm, înainte de călătorie, la agonie în timpul şederii în Afganistan, până la o apariţie mai blândă, dar intensă, după întoarcerea acasă", spune Snow.

Pentru a-şi duce la bun sfârşit proiectul, Lalage a petrecut mai mult timp cu soldaţii, atât în Marea Britanie, cât şi în Afganistan. Unii i-au mărturisit înainte de a pleca că le este teamă de ceea ce va urma, iar alţii erau neliniştiţi nu la gândul că ar putea muri, ci că ar putea rămâne mutilaţi.

„E greu să explici cum erau condiţiile de acolo, cât de murdar era totul. Adesea, atunci când îi dai un telefon iubitei şi ea te întreabă de nu vorbeşti normal, e doar din cauză că eşti vlăguit," a mărturisit un soldat de 31 de ani.

Soldaţii englezi au povestit că, de fiecare dată când află că un camarad de-a lor moare, sunt afectaţi şi îşi imaginează prin ce dramă trec familiile lor.

Spre deosebire de primele fotografii, în celelalte două, trăsăturile protagoniştilor sunt vizibil accentuate. Privirea absentă şi nefocalizată, cearcănele adânci şi expresiile faciale dure sunt numai câteva din semnele unei experienţe dramatice.

După ce şi-a finalizat proiectul, intitulat „We Are The Not Dead"/ „Noi suntem supravieţuitorii", autoarea s-a declarat „şocată" de schimbările drastice întipărite pe chipurile soldaţilor.

Din păcate, efectele războiului se întind cu mult dincolo de aspectul fizic al celor implicaţi, soldaţii întorcându-se acasă răvășiţi. Afecţiunile psihice asociate cu războiul au îmceput să fie descoperite şi studiate de medici şi psihologi după primul război mondial. Sindromul stresului post traumatic este un diagnostic pe care medicii îl pun victimelor care au suferit o traumă majoră, precum viol, accidente violente. Acest diagnostic a fost descoperit datorită soldaţilor din Vietnam, deşi simptomele lor erau similare cu cele ale veteranilor de război, cu zeci de ani în urmă.

Sindromul stresului post traumatic constă în manifestări ale creierului care încearcă să se ajusteze traumei, însă fără succes. Un soldat îşi va aduce mereu aminte de trauma războiului şi o va retrăi involuntar. Nu sunt puţine nici cazurile de halucinaţii, când soldatuk crede că este în zona de război, în special dacă a consumat băuturi alcoolice, droguri, sau când visează.

Nu este nicio surpriză că aceşti oameni nu vor fi niciodată la fel, din punct de vedere emoţional. Studiile arată că efectele emoţionale ale războiului le afectează şi capacitatea de a face palnuri pe termen lung, de a visa. Mulţi dintre veteranii de război care au suferit de sindromul post traumatic şi nu s-au tratat corespunzător, nici nu s-au căsătorit şi nu au avut copii. Practic au au rămas singuri toată viaţa. Singuri cu războiul.

Surse: Daily Mail, Health Guidance

(Foto: Daily Mail)