Multe dintre cele mai importante inovaţii ale istoriei au pornit de la idei îndrăzneţe. Însă niciuna dintre acestea nu s-ar fi putut concretiza dacă cineva nu ar fi făcut un prim pas care să materializeze gândul. Nu de puţine ori însă, mulţi dintre noi ne irosim ideile poate revoluţionare, tocmai pentru eșuăm să... începem.

Binecunoscutul antreprenor Seth Godin, autor al cărţilor Survival is Not Enough și Permission Marketing, afirma că „cel mai bun moment să începi a fost anul trecut. Al doilea cel mai bun moment să începi este chiar acum". Însă de multe ori amânăm momentul începerii unui proiect pentru că nu avem timp, nu avem bani, nu avem sprijin, ne este frică, analizăm excesiv situaţia, amânăm sau așteptăm momentul potrivit. Ne punem însă, adesea, speranţa în ziua de mâine, „timpul ideal pentru a rezolva toate sarcinile plănuite pentru astăzi".

Însă vorbele înţelepte ale lui Napoleon Hill, unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori de cărţi despre succes, printre care se numără faimoasa lucrare Think and Grow Rich, subliniază un aspect pe cât de adevărat, pe atât de important: „Nu mai aștepta! Niciodată nu va fi momentul potrivit." Pentru a transforma proiectele din simple idei și concepte în lucruri palpabile, este nevoie să renunţi la obiceiul de a lăsa pe mâine ce poţi face azi. Gândește-te, de exemplu, de fiecare dată când alegi să întârzii acţiunea, la ce s-ar fi putut întâmpla dacă și cei care au inventat lucrurile fără de care nu îţi concepi viaţa ar fi amânat, la rândul lor demersurile lor.

Odată făcută prima acţiune, este nevoie de curaj, perseverenţă și ambiţie pentru a-ţi aduce planurile la bun sfârșit. Este aproape inevitabil să nu resimţi o lipsă de motivaţie, alimentată de o zi în care toate lucrurile au mers pe dos. Însă Henrik Edberg, autorul portalului Positivity Blog, împărtășește trucul său care îl ajută să nu renunţe la obiceiul de a acţiona în astfel de perioade: merge înainte făcând pași mici. În loc să fie descurajat de sarcinile mai puţin plăcute sau pe care nu ar vrea să le facă în acel moment, el petrece un timp scurt, 1-2 minute, concentrându-se asupra respectivei activităţi. Această abordare îi permite să înceapă încet și îi oferă libertatea de a alege dacă va continua acţiunea. Edberg mărturisește însă că rareori i s-a întâmplat să renunţe, ci continuă șirul acţiunilor peste cele două minute.

Un alt „inamic" al acţiunii este analizarea tuturor aspectelor negative care pornesc de la întrebări precum „dar dacă…?" sau afirmaţii ca „dacă aș…" Evaluarea scenariilor negative este o practică utilă pentru a ne feri de obstacole, însă exagerarea în acest sens nu face decât să îţi alimenteze temerile și să te determine să amâni luarea deciziei și acţionarea. Richard Branson, fondatorul companiei de succes Virgin Group ar fi putut, de exemplu, să se lase descurajat de faptul că suferă de dislexie, o tulburare nervoasă care îl pune în dificultate atunci când trebuie să citească. Însă el nu s-a gândit la faptul că acest lucru îl trage în jos, ci și-a descoperit abilitatea de a lega relaţii cu ceilalţi. Graţie personalităţii sale, acesta a devenit unul dintre cei mai de succes oameni din Regatul Unit.

Poate însă cel mai important aspect, atunci când vine vorba de a deprinde obiceiul acţiunii, dar și cel mai motivant, este materializarea ideilor. Nu te vei bucura niciodată de plăcerea unică de a vedea cu proprii ochi și de a simţi acele concepte la care doar ai visat, dacă nu ajungi să le pui în practică. Poate că de-a lungul vremii ţi-ai construit mental diverse proiecte: clădirea unei case, finalizarea unor cursuri, începerea unei afaceri care cu timpul să devină prosperă… Însă toate acestea se pot pierde în „labirintul întunecos al minţii", după cum punctează Learning-Mind. Din cauza grijilor cotidiene, a oboselii sau a stresului, toate aceste gânduri rămân doar proiecte ale căror detalii le uiţi, dacă nu le valorifici la timpul lor. Imaginează-ţi însă cum s-ar transforma viaţa ta în viitor dacă astăzi ai face primul pas pentru a-ţi realiza planurile.