De ce e important să îţi faci lista rezoluţiilor pentru noul an

368

Rezoluţiile făcute pentru noul an sunt benefice, susţin experţii de la Universitatea din Sacramento care au descoperit că această metodă este de 10 ori mai eficientă în îndeplinirea cu succes a obiectivelor pe parcursul unui interval mai lung de timp, în raport cu cei care au ales să își transforme anumite aspecte ale vieţii în altă perioadă a anului.

La studiul desfășurat prin intermediul interviurilor telefonice au participat 4.000 de voluntari, susţine dr. Mike Evans care a prezentat rezultatele cercetării printr-un material video. În urma răspunsurilor obţinute, 41% dintre intervievaţi au declarat că își doresc să facă o schimbare odată cu începutul noului an. Ceilalţi respondeţi au susţinut fie că nu sunt interesaţi să facă vreo modificare în viaţa lor, fie că își doresc să își transforme viaţa, însă nu de la începutul anului viitor.

Experţii au urmărit evoluţia participanţilor pe parcursul a șase luni. Circa 71% dintre cei care au declarat că doresc să facă o schimbare de la începutul anului în ceea ce privește viaţa lor au reușit să se ţină de rezoluţiile propuse timp de două săptămâni. Numărul lor a scăzut până la sfârșitul celor șase luni la 46%. Pe de altă parte însă, în cazul celor care au declarat că vor să facă o schimbare în viaţa lor, dar în altă perioadă a anului procentele au fost semnificativ mai mici. Numai 51% dintre aceștia au reușit să își urmeze obiectivul pe parcursul primelor două săptămâni, iar după șase luni, doar 4% s-au ţinut de hotărârile luate.

Formularea rezoluţiilor este doar un pas către atingerea obiectivelor pe care ţi le propui. Cu toate că este un pas important, la fel de adevărat este și faptul că el nu asigură succesul în urmarea hotărârilor. Potrivit cifrelor oferite de dr. Richard Wiseman, de la Universitatea din Hertfordshire, o mare parte dintre hotărârile luate pentru noul an nu sunt îndeplinite cu succes, mai exact 88% dintre acestea, scrie publicaţia The People.

Partea bună este că rezoluţiile au puterea de a ne încărca cu motivaţie în scopul îndeplinirii obiectivelor fixate. Iar motivaţia este unul din acele elemente-cheie care ne ajută să mergem mult mai hotărâţi pe drumul către atingerea ţelurilor. De exemplu, un studiu efectuat de cercetătorii de la Universitatea din Stirling a descoperit că cea mai bună perioadă pentru a renunţa la fumat este prima lună a anului, iar unul dintre cele mai importante explicaţii ale fenomenului este exact motivaţia cu care ne alimentează rezoluţiile. La aceasta se adaugă sprijinul social pe care îl primim în scopul de a duce la bun sfârșit planurile făcute.

În spatele motivaţiei se ascunde o întreagă știinţă, iar cunoașterea câtorva strategii simplu de urmat pot crește șansele de reușită. Dr. Angela Grippo, profesor asistent de psihologie la Universitatea Northern Illinois, propune într-un articol pentru Psychology Today un set de trei strategii de aplicat pentru a reuși cu succes să îţi îndeplinești obiectivele în noul an. În primul rând, rezoluţia de urmat trebuie asociată cu una dintre valorile internalizate de tine. Astfel, dacă își dorești să adopţi o dietă benefică organismului sau să renunţi la obiceiurile nocive, poţi corela această decizie cu o valoare personală, ca de exemplu cu un stil de viaţă sănătos. Următorul pas este să îţi pregătești din timp terenul pentru aplicarea rezoluţiei. Acest lucru te va pregăti pentru a face schimbarea, ajutându-te să anticipezi momentul în care vei face pasul pentru modificarea respectivului aspect. Nu în ultimul rând, atenţia ta trebuie să se îndrepte permanent asupra progresului și a câștigului obţinut de la primii pași către îndeplinirea rezoluţiei și până în prezent. Astfel îţi întărești motivaţia pentru a continua.

Rezoluţiile pentru noul an te pot determina însă să cazi, fără voie, în capcane care te vor împiedica să îţi atingi ţelul. Una dintre acestea este situaţia în care lista hotărârilor pentru anul care va urma este mult prea lungă. În acest caz, creierul ar putea să te saboteze, determinându-te să te îndepărtezi de obiectivele propuse. Fenomenul a fost studiat de prof. Baba Shiv, de la Universitatea Stanford, cu ajutorul unui grup de studenţi, scrie Wall Street Journal. O parte dintre voluntari au fost rugaţi să reţină un număr format din două cifre, în timp ce o altă parte dintre participanţi au avut de memorat un număr alcătuit din șapte cifre. Apoi, ambele grupuri formate au fost invitate să aleagă între două opţiuni de desert oferite: o salată de fructe sau o felie de tort de ciocolată. Cei care au avut de reţinut numărul mai complex au fost de două ori mai predispuși să aleagă gustarea bogată în zahăr și calorii, în raport cu cei care au memorat un număr format din două cifre. Cu cât este mai „încărcat” cu informaţie, cu atât creierul va rezista mult mai greu în faţa tentaţiilor, explică prof. Shiv. Acest lucru s-a întâmplat și în cazul participanţilor care au avut de memorat un număr complex, în raport cu cei care au avut e reţinut doar două cifre.

Cu toate acestea, exerciţiul și disciplinarea mintală a individului poate ajuta creierul să evite să cadă în capcana ispitelor care îl îndepărtează de hotărârile luate. De exemplu, prof. Roy Baumeister, psiholog la Universitatea de Stat din Florida, a efectuat un experiment în care a rugat un grup de studenţi ca timp de două săptămâni să își corecteze postura, scrie WSJ. Comparativ cu studenţii care nu au participat la acest exerciţiu, cei care au exersat pentru a-și corecta poziţia corpului și-au dezvoltat abilităţile de autocontrol viitoare în acest sens.

Chiar dacă nu ne aduc certitudinea că ne vom transforma aspectele dorite ale vieţii, stabilirea rezoluţiilor pentru următorul an este un demers personal important pentru fiecare. Luarea acestor decizii ne încarcă cu motivaţie și ne ajută să facem primii pași spre schimbarea mult dorită, însă numai dacă vom rămâne dedicaţi lor (prin exerciţiu și autodisciplină).