De ce e nevoie să devii o persoană mai bună în 2013

13

O analiză a câtorva studii recente ce au avut în prim plan psihologi şi specialişti în etică a relevat o aparentă ipocrizie, care poate fi extinsă, la fel de bine, şi asupra celor care nu se ocupă în mod curent de probleme etice. Concluzia însă este de folos publicului general, în special în ceea ce priveşte rezoluţiile pentru noul an.

Un sondaj de opinie realizat de agenţia Marist a dezvăluit că în topul primelor trei dorinţe pentru noul an se află a slăbi (18%), a face mai mult sport (11%) şi a deveni o persoană mai bună (9%) – fie că asta înseamnă a renunţa la fumat sau a economisi bani.

„Este o trăsătură umană să-ţi doreşti să reduci suferinţa (indiferent de ceea ce o cauzează) şi să creşti plăcerea", a declarat psihologul Leslie Becker-Phelps, pentru National Public Radio. „Oricum, în cea mai mare parte, aceste dorinţe sunt determinate cultural, deoarece avem o problemă cu obezitatea şi punem preţ pe trupurile tinere şi sănătoase", a continuat ea.

Însă a recunoaşte o problemă şi a şti cum trebuie să o rezolvi sunt două lucruri diferite, iar aceasta o demonstrează 33% dintre cei care şi-au propus anul trecut să devină persoane mai bune şi au eşuat. Ce înseamnă însă a fi o persoană bună sau mai bună? Ce înseamnă să fii moral? Şi cum poate cineva deveni mai bun?

Jurnalistul Tania Lombrozo de la postul de radio naţional din Statele Unite ale Americii a efectuat o analiză comparativă a credinţelor despre morală a unor psihologi şi specialişti în etică şi a comportamentului lor. Analiza a dezvăluit câteva concluzii interesante.

În primul studiu analizat, filosoful Eric Schwitzgebel şi colaboratorii săi au dorit să afle dacă persoanele care îşi petrec o mare parte a timpului discutând sau meditând la moralitate se comportă mai bine decât ceilalţi. Analiza sa a relevat că acest lucru nu se întâmplă. Astfel, experţii în etică care se implică în politică obişnuiesc să voteze mai rar decât alţi oameni de ştiinţă sau decât populaţia de rând.

Un al doilea studiu a analizat percepţia pe care o au filosofii despre colegii lor care se ocupă de etică. Studiul a relevat că percepţia este una care se bazează în primul rând pe comportamentul celor din urmă. De exemplu, după o conferinţă la care s-a discutat despre etica respectării mediului înconjurător, organizatorii au constatat că participanţii lăsaseră în urmă o cantitate mai mare de gunoi decât colegii lor din alte săli de conferinţă.

Un al treilea studiu, ce urmează să apară în jurnalul Philosophical Psychology, a rugat eticieni şi non-eticieni deopotrivă să îşi exprime opinie în legătură cu exprimarea dreptului cetăţenesc de vot, vegetarianismul, donarea de organe sau donaţiile către organizaţii caritabile. Chestionarul includea şi întrebări practice, de tipul: dacă au consumat carne la ultima masă sau dacă deţin un card care să confirme că sunt de acord să-şi doneze organele în cazul unui accident.

Concluziile? Eticienii au demonstrat norme mai stricte cu privire la unele subiecte, dar acestea nu s-au oglindit în comportamentul lor. Cu alte cuvinte, eticienii consideră că oamenii nu ar trebui să consume carne sau că ar trebui să fie mai generoşi, dar ei nu reuşesc să trăiască potrivit propriilor convingeri.

Ce însemnătate au aceste concluzii pentru o persoană obişnuită? Cea mi importantă lecţie ce poate fi trasă din aceste studii este legată de legătura dintre idee şi comportament. A recunoaşte ce este bine şi rău nu este suficient pentru a determina o schimbare de comportament. De aceea, rezoluţiile din acest an nu trebuie să rămână doar la nivelul minţii, ci trebuie puse în practică. Pentru a afla cum puteţi să puneţi în practică rezoluţiile de acest an, citiţi şi Cum să respectăm rezoluţiile pentru noul an.