Examen de nivel universitar, susţinut la 9 ani de un băiat japonez

206

Shogo Ando, un băiat din provincia Hyogo, din vestul Japoniei, a trecut cu succes un examen de matematică la nivel universitar, a anunţat Institutul de Certificare în Matematică din Japonia.

Elev la școala elementară din Nishinomiya, Shogo Ando a trecut nivelul 1 al testului matematic Suken, organizat în octombrie de Institutul de Certificare în Matematică. Ando a depășit recordul precedent, stabilit de Hiroto Takahashi, care a reușit să treacă testul la 11 ani. Testul are 14 niveluri, variind ca dificultate, de la nivelul preșcolar până la cel universitar, peste 350.000 de persoane trecând testul în fiecare an, potrivit site-ului instituţiei.

Ando a început să înveţe pentru acest test de la vârsta de 7 ani. „Vreau să-mi folosesc cunoștinţele de matematică și să contribui la binele societăţii prin cercetări cum sunt cele împotriva încălzirii globale”, a declarat băiatul.

Japonia este pe locul al șaselea în clasamentul abilităţilor matematice ale elevilor, potrivit ultimului studiu PISA (Programme for International Student Assesment). În 2016, Japonia ocupa primul loc în topul mondial al calităţii învăţământului, potrivit Raportului Global asupra Competitivităţii. În Japonia, elevii urmează 6 ani de școală primară, 3 ani de școală secundară inferioară și 3 ani de liceu (98% dintre elevi urmează și studiile liceale, deși liceul nu este obligatoriu aici), ţara fiind una dintre cele mai performante în ce privește alfabetizarea, știinţele și matematica, din cadrul statelor membre OCDE.

Învăţământul japonez se află pe locurile de frunte ale clasamentului mondial timp de decenii. Sistemul de învăţământ are o latură practică pregnantă, iar rata analfabetismului este aproape inexistentă. În timp ce în multe ţări, inclusiv în Statele Unite ale Americii, calitatea educaţiei elevilor variază în funcţie de mediul socioeconomic din care provin aceștia, în Japonia lucrurile stau diferit. Aproximativ 9% din variaţia performanţei școlare se explică prin statutul socioeconomic dezavantajat al elevilor niponi, în timp ce media OCDE este de 14%, iar în SUA, de 17%.

„Este unul dintre puţinele sisteme de educaţie care funcţionează bine pentru aproape orice elev. Dezavantajul este de fapt văzut ca o responsabilitate colectivă”, a declarat Andreas Schleicher, care supraveghează activitatea OCDE privind educaţia și dezvoltarea competenţelor.