Predarea creștinismului este „lipsită de elaborare intelectuală”

11

O echipă de cercetători de la Universitatea Oxford a demarat un proiect de îmbunătăţire a metodelor de predare a religiei în școlile din Marea Britanie, în contextul în care, spun membrii echipei, lecţiile despre creștinism pot fi adesea „incoerente", pline de „stereotipii" sau lipsite de „elaborare intelectuală".

Proiectul utilizează rezultatele unui sondaj potrivit căruia 64% dintre cei 1.832 de adulţi intervievaţi consideră că elevii trebuie să cunoască informaţii despre creștinism pentru a înţelege istoria Marii Britanii. Alţi 56% dintre respondenţi consideră că a învăţa despre creștinism este esenţial pentru ca elevii să înţeleagă cultura engleză și stilul englez de viaţă. Aproximativ 44% dintre participanţii la interviu au fost de părere că profesorii ar trebui să predea creștinismul cu mai multă grijă.

Mai mult de jumătate dintre cei intervievaţi au spus că este important ca elevii să cunoască istoria creștinismului (58%), principalele sărbători (56%), și distincţia între bine și rău (51%), relatează BBC.

Din evaluarea preliminară făcută de cercetători, a reieșit că școlile nu predau creștinismul într-o manieră riguroasă. Mai mult, la orele de educaţie religioasă, lecţiile sunt adesea „lipsite de provocări" și centrate exclusiv pe dezvoltarea morală sau cea a credinţei.

De exemplu, evidenţiază Nigel Fancourt, de la Oxford, lecţia despre episodul biblic în care Iisus hrănește mulţimile devine „un îndemn de a-ţi împărţi picnicul cu ceilalţi, în loc să fie o discuţie despre miracole: dacă se întâmplă sau nu cu adevărat și ce semnificaţie au ele pentru creștini azi, de pildă pentru cei care spun că au fost vindecaţi prin minune sau se roagă pentru vindecare."

La polul opus se află profesorii care se tem să discute la clasă despre creștinism pentru a nu fi acuzaţi că își evanghelizează elevii.

Echipa de la Oxford lucrează la o platformă online care să servească drept o introducere în predarea creștinismului, adresată profesorilor de școală primară. Iniţiativa a fost salutată și de reprezentanţii Asociaţiei Umaniste Britanice (AUB). „Creștinismul ar trebui să fie predat și predat bine, dar nu, așa cum se întâmplă în prezent, prin excluderea altor abordări ale vieţii și fără pretenţia că ar fi relevant pentru dezvoltarea credinţelor valorilor și poziţiilor de viaţă ale majorităţii tineretului, între care două treimi nu au nicio viziune religioasă asupra lumii," a spus Andrew Copson, de la AUB.

„Rapoartele inspectorilor școlari au arătat, timp de mai mulţi ani, că predarea creștinismului, care este o parte esenţială a curiculei pentru Educaţie Religioasă, se face la un nivel slab," a apreciat John Keast, de la Consiliul pentru Educaţie Religioasă din Marea Britanie și Ţara Galilor. „E bine să vedem un proiect din partea unei universităţi mari, sponsorizat de fundaţii umanitare, făcând un pas pozitiv înainte," a mai spus Keast.

În România, numărul celor care doresc ca religia să fie materie obligatorie în şcoală a scăzut constant de la an la an. Anul trecut, un studiu al Fundaţiei Soros România a relevat că deşi 86% dintre români susţin că religia trebuie predată în şcoală, 50% ar vrea ca aceasta să fie materie obligatorie, în scădere faţă de 71% în 2006.

 Doar 8% dintre români nu erau, sub nicio formă, de acord ca religia să fie predată în şcoală. Cea mai mare parte a românilor (86%) erau de părere că religia poate face parte din programa de predare a şcolilor.