România are cei mai puţini absolvenţi de studii superioare din UE

599

Din nou România se situează pe ultimul loc în Europa. De data aceasta, situaţia este generată de numărul scăzut al absolvenţilor de instituţii superioare.

Potrivit unui studiu Eurostat (biroul de statistică al Uniunii Europene), doar 25,6% dintre românii cu vârsta între 30 şi 34 de ani au studii superioare, fapt care plasează România pe ultimul loc din Uniunea Europeană. Studiul arată că printre ţările membre care au cea mai mare rată de absolvire se situează Lituania (58,7%), Luxemburg (54,6%), Cipru (53,4%), Irlanda (52,9%) şi Suedia (51%). La polul opus, cu cele mai mici rate de absolvire, se află România (25,6%), Italia (26,2%), Croaţia (29,5%) şi Malta (29,8%).

În privinţa școlarizării, există, totuși, un element pozitiv. România deţine locul 3, după Spania și Malta, în ceea ce privește ponderea tinerilor de 18-24 de ani care au terminat cel mult 10 clase. Merită observat cazul Lituaniei, care se poziţionează foarte bine la ambii indicatori. Mai concret, are cea mai mare rată de absolvenţi (aproape 60%) și a doua cea mai mică pondere de tineri care au părăsit timpuriu sistemul de învăţământ (4,8%).

Media europeană a persoanelor cu vârsta între 30 şi 34 de ani absolvente de studii superioare a crescut în ultimii ani. În timp ce în 2002 media era de 23,6%, în prezent a ajuns la 39,1%, fiind foarte aproape de obiectivul fixat prin strategia de dezvoltare UE numită „Europe 2020”. Ţinta pentru 2020 este ca cel puţin 40% din cetăţenii europeni de 30-34 de ani să fie absolvenţi de studii superioare. Prin comparaţie, ţinta României pentru același an este de numai 26,7%. Ţările fruntașe ale acestui raport au depășit deja obiectivul, în timp ce România mai are de recuperat.

România s-a situat pe ultimul loc în UE și în alt studiu Eurostat. Astfel doar 19,2% din populaţia ocupată a ţării (formată din totalul celor 8,2 milioane de persoane care au venituri din muncă) are studii superioare. Astfel, România înre­gis­trează cea mai scăzută pondere a licenţiaţilor din câmpului muncii din rândul statelor Uniunii Europene, media UE fiind de 33%, conform studiului publicat în 2016.

„Pentru generaţiile care au terminat facultatea în perioada 2007-2010 avem una dintre cele mai scăzute rate de absolvire a învăţământului terţiar din UE. Aceasta e perioada în care numărul studenţilor înmatriculaţi şi al absolvenţilor din România a fost cel mai mare. Numărul record de absolvenţi se păstrează pentru 2011 şi 2012, după care scade. Cu alte cuvinte, în momentul de vârf am fost tot în coada Europei”, a explicat recent profesorul Adrian Hatos, de la Universitatea din Oradea, citat de Adevărul.

Un factor responsabil pentru această situaţie reiese chiar din raportul Eurostat, care surprinde și faptul că preocuparea guvernelor pentru educaţie se reflectă în „succesul” sistemului de învăţământ. Astfel, în timp ce România a alocat cel mai mic procent din PIB din UE pentru educaţie (3,1%), Danemarca (7% din PIB), Suedia (6,5% din PIB) și Belgia (6,4% din PIB) sunt campioanele Uniunii la alocarea de fonduri pentru acest domeniu.

O altă explicaţiie pentru poziţia pe care o ocupă România în acest clasament european constă în consecinţele care derivă din moștenirea comunistă. „Dacă s-ar analiza grupele de vârstă din categoria populaţiei ocupate din România, s-ar observa că în rândul persoanelor de peste 45 de ani sunt puţini absolvenţi de facultate, iar aceasta este moştenirea strictă a ultimilor 20 de ani de sub regimul condus de Ceauşescu, când sub 10% dintr-o generaţie putea să urmeze o facultate”, a explicat Bogdan Murgescu, istoric al economiei şi profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bu­cureşti.

Pe de altă parte, „România are încă o pondere ridicată a populaţiei în mediul rural prin com­pa­raţie cu alte ţări, iar pentru noi ruralul are o mare problemă din cauza lipsei de infrastructură. Dacă ai studii superioare şi trăieşti la ţară, nu prea ai ce face efectiv cu acele studii, pentru că nu s-a dezvoltat o economie sănătoasă în care să existe servicii”, a explicat Ştefan Pălă­rie, preşe­dintele organizaţiei Şcoala de Valori, care desfăşoară proiecte educaţio­na­le pentru tineri. În plus, „sesizăm la anumite facultăţi, la anumite programe, un grad de abandon şcolar de 40%. Se înscriu studenţii la facultate şi aproape jumătate din grupă nu mai termină studiile”, continuă Pălărie.