În primul rând, diplomele de absolvire a studiilor superioare nu au o valoare însemnată când vine vorba de sclipirea de geniu. Prof. Dean Keith Simonton, de la Universitatea din California, Davis, a observat acest lucru după ce a analizat cazurile a peste 300 de mari creatori din perioada 1450-1850, scrie The Week.
Printre aceștia se numără nume cu rezonanţă, precum Rembrandt, Beethoven sau Leonardo da Vinci. Concluziile expertului, enunţate în lucrarea Talentul este supraestimat, arată că „cei mai eminenţi creatori au fost cei care au primit un nivel moderat de educaţie, echivalent cu studiile întrerupte la mijlocul perioadei de facultate. Mai puţină educaţie de atât – sau mai multă – corespune unei reduceri a eminenţei de creaţie.”
În schimb, timpul și eforturile extraordinare dedicate aprofundării domeniului de interes și sacrificiile în acest sens au făcut diferenţa. De exemplu, celebrul pictor Van Gogh lucra aproape 12 ore pentru a realiza capodoperele sale, iar jurnalistul Henry Louis Mencken afirma: „Uitându-mă înapoi către o viaţă de muncă grea…, singurul meu regret este că nu am lucrat și mai mult”.
Geniile gândesc diferit, iar asta le oferă „sclipirea”
Cei care au reușit să atingă un nivel superior de gândire nu au aspirat la îmbogăţirea materială, ci la un alt soi de îmbogăţire superioară, care derivă din urmarea pasiunii, cea spirituală. „Acei artiști care și-au urmărit pasiunea de a picta sau a sculpta mai mult datorită plăcerii activităţii în sine decât pentru recompense extrinseci au realizat artă recunoscută ca fiind superioară”, arată concluziile unui studiu citat de Dan Pink, autorul cărţii Acţionează: Adevărul surprinzător despre ceea ce ne motivează. Mai mult, Geoffrey James, sublinia faptul că atunci când lucrezi cu pasiune, într-un domeniu care îţi place, cel mai adesea și latura financiară va fi satisfăcută.
Totodată, geniile au puterea de a observa o singură situaţie din mai multe perspective, punctează expertul în creativitate Michael Michalko. „Pentru a rezolva în mod creativ o problemă, gânditorul trebuie să abandoneze abordarea iniţială care decurge din experienţa trecutului și să reconceptualizeze problema.” Iar de multe ori, acest lucru este rezultatul abilităţii impresionante de a pune întrebările corecte, care se nasc dintr-o fină și atentă observaţie a mediului din jur, sugerează dr. Roberta Ness în lucrarea sa, Geniile demascate.
De asemenea, persoanele care și-au dezvoltat o minte sclipitoare sunt caracterizate de o curiozitate de nemărginit și, totodată, de o determinare de fier, scrie The Week. Împreună, cele două elemente esenţiale îl împing pe individ să atingă un nivel de elită.
Nu în ultimul rând, un dram de excentricitate joacă un rol esenţial către atingerea unui grad superior de cunoaștere și gândire. De aceea, dr. Ness subliniază importanţa ședinţelor de brainstorming care permit enunţarea oricărei idei, indiferent de gradul de absurditate al acesteia. În acest sens, ea oferă ca exemplu memorabila replică a lui Niels Bohr oferită lui Wolfgang Pauli, după prezentarea celui din urmă: „Cu toţii suntem de acord că teoria ta este excentrică. Întrebarea care ne desparte este dacă aceasta este suficient de nebună pentru a avea o șansă de a fi corectă.”