Când plănuiești să îţi depășești limitele zonei tale de confort, la nivelul creierului tău sunt activate o serie de mecanisme care să te împiedice să părăsești acest teritoriu. De aceea, dezvoltarea unor strategii pentru a te feri de acest mod de autosabotaj devin esenţiale pentru ascensiunea ta personală și profesională.

Întregul proces prin care creierul ne împiedică să ne atingem obiectivele fixate este explicat într-un material video prezentat de John Assaraf, implicat în cercetarea creierului și CEO al companiei PraxisNow. Videoclipul îl înfăţișează pe Dave, care în mod conștient aspiră să devină milionar, să aibă o afacere prosperă, să fie mai sănătos și mai energic.

La nivelul subconștientului însă, lucrurile stau pe dos. Anumite regiuni ale creierului își canalizează puterile în efortul de a-l împiedica pe Dave să își atingă obiectivele: sistemul de activare reticular (SAR), amigdala și mecanismul psiho-cibernetic. SAR cotribuie la blocarea precepţiilor considerate neimportante. În cazul de faţă, acesta „filtrează acele lucruri care nu corespund imaginii de sine interioară a lui Dave”. Amigdala „detectează pericolul real sau perceput”, iar mecanismul psiho-cibernetic îl ţine pe Dave în perimentrul zonei sale de confort.

Atunci când lui Dave i se propune să își asume un risc și să depună efort pentru a-și atinge scopul de a-și mări veniturile, amigdala din creier crește nivelul de anxietate, de frică, gradul de îndoială și secreţia de cortizol (hormonul stresului) și epinefrină (hormon secretat în momentele de stres), astfel încât să îl împiedice să accepte provocarea. Totodată, mecanismul psiho-cerebral joacă un rol important în a-l opri pe Dave să depășească graniţele propriei sale zone de confort. Astfel, Dave ia decizia de a-și schimba viaţa și rămâne la vechile sale obiceiuri.

Creierul care funcţionează în folosul, nu împotriva ta

Iată trei situaţii în care creierul are tendinţa de a te sabota și modalitatea prin care îl poţi împiedica să facă acest lucru:

1. „Nu lăsa pe mâine ce poţi face azi” – tocmai pentru că nu dorește să ieși din zona de confort, creierul te poate împiedica să amâni anumite sarcini și astfel să cazi în capcana procrastinării. Această practică poate dăuna grav carierei, dar și vieţii personale, însă ea poate fi oprită cu ajutorul unor strategii care presupun învingerea temerilor, evitarea surselor care îţi distrag atenţia, motivarea și răsplătirea eforturilor, planificarea și monitorizarea activităţilor.

2. „Obiceiurile vechi mor greu” – iar acest lucru a fost demonstrat de experţii de la Institutul Tehnologic din Massachusetts, care au observat că sedimentarea unui obicei schimbă anumite căi neuronale la nivelul ganglionilor bazali din creier. Aceste schimbări sunt inversate odată ce obiceiul este înlăturat, dar se formează imediat ce asupra individului acţionează stimuli care îl determină să reia vechiul comportament. Există însă tactici eficiente pentru a te descătușa de un obicei, iar unul dintre cei mai importanţi pași în acest sens este descoperirea și înlăturarea elementului care declanșează acţiunea automată și recompensa care face obiceiul atât de atrăgător.

3. Păstrează-ţi deschiderea către nou – Mai multe studii au arătat tendinţa indivizilor de a se apropia de lucrurile care se pliază pe linia propriilor convingeri și de a se îndepărta de cele care o contrazic. De exemplu, experţii de la Universitatea de Stat Ohio au observat că participanţii petreceau mai mult timp citind texte care transmiteau idei în concordanţă cu propriile lor opinii. Acest fenomen ne poate împiedica să cunoaștem toate laturile unei probleme complexe și chiar să ne depărtăm de persoanele care nu ne împărtășesc ideile.

Studiul lui James Graham, de la Universitatea din Carolina de Nord, sugerează că participarea alături de un individ într-un proiect dificil poate contribui la îmbunătăţirea unei relaţii. Acest fenomen poate apărea în urma unirii forţelor celor implicaţi în scopul rezolvării sarcinii, fapt ce poate conduce la consolidarea relaţiei. În urma cercetării sale, la care au luat parte 20 de cupluri, el a descoperit că implicarea ambilor parteneri ai cuplului în aceeași activitate dificilă poate îmbunătăţi semnificativ relaţia dintre aceștia, îi poate apropia și ajuta să se iubească mai mult.