Eurostat: Suntem din ce în ce mai săraci. Află de ce.

159

Dacă în 2008, doar 17% din populaţia EU-27 se afla în risc de sărăcie, mai ales în rândul copiilor şi al bătrânilor, în 2010 procentul a crescut la 23% şi respectiv 27% pentru adolescenţii sub 18 ani. În 2010 România se află pe locul 2 în topul celor mai sărace ţări din EU-27, după Bulgaria, conform Eurostat.

În 2010, 115 milioane de oameni, sau 23,4% din populaţia celor 27 de state din UE, se aflau în risc de sărăcie sau excludere socială. Din 2005 rata celor care s-au aflat la acest prag al sărăciei s-a menţinut stabilă, la 16-17 procente, până acum doi ani, când a sărit la 23%. Şi România a rămas constantă, ocupând locul 2 în topul ţărilor sărace atât în 2008, cât şi în 2010, cu 41% dintre români aflaţi în risc de sărăcie sau excludere socială. În schimb, Cehia (14%), Suedia (15%), Olanda (15%), Austria, Finlanda si Luxembourg (17%) au înregistrat cele mai mici nivele de risc.

Ce înseamă să fii sărac?

Cifrele sărăciei sunt calculate în raportul Eurostat în funcţie de trei indicatori: risc de sărăcie, lipsuri materiale severe sau gospodării în care niciun membru al familiei nu lucrează. Conform Eurostat, în 2010 16% din populaţia EU-27 se afla în risc de sărăcie, cu un venit nesigur, sub pragul de sărăcie, calculat la 60% din venitul naţional mediu echivalat. Ţările care, din păcate, au excelat la acest indicator sunt Latvia, România, Bulgaria şi Spania, care au fiecare câte 21 de procente din populaţia totlă a EU-27.

Opt procente din populaţia totală au lipsuri materiale severe, ceea ce înseamnă că nu îşi permit să plătească chiria sau întreţinerea, să ţină casa caldă, să plătească cheltuieli neprevăzute, să mănânce carne, peşte sau alte proteine la câte 2 zile, să îşi permită un concediu de 1 săptămână pe an, un autoturism, o maşină de spălat, un televizor color sau un telefon, fix sau mobil. În România anului 2010, 31% din populaţie se află în această situaţie, un procent în scădere, faţă de 50% cât se înregistrase în 2008.

Din totalul populaţiei EU-27, 10% trăiesc în gospodării în care nu există venituri stabile, pentru că intensitatea de lucru este foarte mică, adulţii cu vârste între 18-59 de ani muncind mai puţin de 20% din potenţialul normal de muncă, pe perioada unui an. Studenţii sunt excluşi din acest calcul. Marea Britanie şi Belgia au cele mai mari procente la acest capitol, iar Suedia şi Cehia, cele mai mici.

Muncim, dar suntem tot mai săraci

Rata oamenilor se află în risc de sărăcie sau excluderea socială, în ciuda faptului că au un loc de muncă stabil, a crescut în intervalul de timp 2005-2009.

„Muncitorii săraci" sunt acele persoane care nu au un venit care să le permită să iasă din sărăcie. În 2009, 8.4 % din populaţia angajată a UE se afla în această condiţie, crescând cu 2,4% din 2005. Bărbaţii sunt mai expuşi acestui risc decât femeile, deşi distanţa dintre sexe s-a îngustat în această perioadă de 4 ani.

Distanţa care măsoară inegalităţile între venituri, din păcate, a rămas constantă. Acest indicator măsoară diferenţa dintre totalul veniturilor celor mai bogaţi 20% oameni din populaţia UE faţă de cei mai săraci 20%. În 2009, cei mai bogaţi câştigau de 5 ori mai mult decât cei mai săraci, scăzând doar cu 2 procente faţă de 2005. Un motiv pentru care s-a înregistrat această uşoară scădere s-ar putea datora faptului că venitul celor bogaţi a crescut într-un ritm mai lent în perioada 2005-2009, decât o făcuse înainte, cred că de la Eurostat. Criza financiară, care a cotropit UE în 2008 s-ar putea să fi afectat acest procent.

Bogaţii s-ar putea să încerce să îngusteze distanţa care îi desparte de populaţia săracă prin contribuţii sociale majore. Astfel, în 2011, cuantumul donaţiilor bogaţiilor americani către organizaţiile de caritate a ajuns la o medie de 61 de milioane de dolari per donator, faţă de 39,6 milioane cât s-a donat în 2010. Potrivit lui David Callahan, analist cu experienţă la Demos, un think tank din Statele Unite, s-a întâmplat frecvent în istorie ca, în timpuri de restriște socială, bogaţii să iasă la înaintare cu donaţii.

De ce suntem mai săraci?

Studiul "România – răspunsuri la criză" realizat de Institutul pentru Cercetarea Calităţii Vieţii din cadrul Academiei Române, în 2011, arată că putem să dăm vina pe criza economică modială, care a găsit în România o economie deja slabă, pentru degradarea rapidă a standardului de viaţă.

În 2010, rata şomajului a ajuns la o valoare dublă faţă de cea din 2008 (de la 4%, în 2008 la 7,9%, în 2010), iar numărul locurilor de muncă a scăzut semnificativ în ultimul an. Veniturile românilor sunt cele mai mici din UE. iar sărăcirea a cuprins, în grade diferite, dar semnificative, toate grupurile sociale, inclusiv grupul de salariaţi.

Surse: Eurostat2008, Eurostat2010, Eurostat