50% dintre căsătorii sfârșesc în divorţ – mit sau realitate?

422

Jumătate dintre căsătorii sfârșesc în divorţ - iată probabil cea mai cunoscută și citată statistică asupra familiei și dragostei. Revista Time pune sub semnul întrebării pertinenţa statisticii, comparând-o cu cea potrivit căreia jumătate dintre copii vor fi urâţi la maturitate sau că jumătate dintre pantofii noi ne vor face bătături.

   

    „Este o cifră întunecată", spune Jennifer Baker, persoana pe nedrept creditată ca fiind iniţiatoarea statisticii. Incriminată acum ca o legendă urbană, cifra a fost folosită înainte ca Baker să o promoveze, în calitate de director de programe și terapii pentru familie și mariaj. Ea afirmă că în studii ar trebui urmărite tendinţe, cohorte, grupuri specifice, proiecte speciale și nu doar informaţii din media cu metode sau surse îndoielnice.

    Cunoscuta expresie „La bine" (și la greu) este titlul cărţii lui Tara Parker-Pope, reporter al The New York Times. Ridiculizând statistica de 50%, ea oferă informaţii potrivit cărora „stabilitatea maritală s-a îmbunătăţit cu fiecare deceniu". Ca exemplu sunt oferite cifrele privitoare la absolvenţii de facultate. Din cuplurile căsătorite în anii 70, 23% divorţau zece ani mai târziu. În schimb cuplurile căsătorite în anii 90 au avut o rată a divorţului în anul 2000 de doar 16%.

    O altă perspectivă este oferită de Wharton School din cadrul University of Pennsylvania. Studiul abordează vârsta partenerilor la momentul căsătoriei. Astfel, în anii 80, absolvenţii de facultate care aveau de la 26 de ani în sus erau încă în mariaj 20 de ani mai târziu în proporţie de 81%. În timp ce tinerii căsătoriţi sub 26 de ani au reușit doar în proporţie de 65%. În cazul celor fără studii, doar 49% căsătoriţi tineri au rezistat în următorii 20 de ani.     Ceea ce îngrijorează însă este faptul că oamenii mai puţin educaţi și cu venituri mai mici au un risc mai mare de divorţ. Motivul principal pare a fi incapacitatea în faţa problemelor, dată de resursele limitate. Donald Hughes, autorul cărţii Adevărul despre divorţ afirmă că „în biserici, oamenii au o superstiţie potrivit căreia religia îi va feri de așa ceva, însă sunt vulnerabili acelorași probleme ca și ceilalţi oameni. În plus, le lipsesc anumite deprinderi relaţionale. A fi un creștin născut din nou nu e un talisman care te ferește de rău." Autorul pretinde că 90% dintre divorţurile în cuplurile de creștini convertiţi au loc după convertirea acestora.

    Parker-Pope consideră că mitul de 50% persistă pentru că este folosit de politicienii de ambele tabere. Social conservatorii cheamă la politici pentru familie în tip ce liberalii presează necesitatea fondurilor pentru familiile monoparentale. Riscul cel mai mare, afirmă Parker-Pope, este ca, indiferent de politică, oamenii să ajungă să-și împlinească propria profeţie. Astfel, atunci când întâmplină dificultăţi în familie, ei sunt deja convinși că nu fac excepţie de la regulă.