Gesturile surprinzătoare ale unor poliţiști altruiști

190

Carlos Ramos patrula în dimineaţa aceea un sector din New York, așa cum îi cerea funcţia de ofiţer de poliţie și așa cum mai făcuse și altă dată, fără să apară în ziare pentru asta. Săptămâna trecută însă, gestul lui de a-i oferi unui bărbat fără adăpost puloverul lui, odată surprins de un reporter de la New York Post, l-a transformat dintr-un anonim conștiincios, într-un exemplu de altruism.

Carlos Ramos, ofiţer specializat în combaterea criminalităţii și a terorismului, și-a scos puloverul pe care îl purta pe sub uniforma sa de poliţist și i l-a dat lui Robert William, un om al străzii. Acest moment a fost surprins de un fotograf de la New York Post, care a și făcut cunoscut gestul la care a asistat.

Când Ramos l-a găsit, William stătea desculţ pe trotuar, pentru că încălţămintea îi era udă. Afară erau -2 grade Celsius. Fără haină și purtând doar o bluză subţire albă, William își dezbrăcase tricoul și se gândea cum să îl rupă în două pentru a-și înveli picioarele reci. „E OK. Eu mai am din astea", i-a spus Ramos săracului din faţa sa, văzând reacţia de uimire de pe chipul lui.

Întrebat de reporterul New York Post de cât timp este fără adăpost, omul străzii a spus că nu își amintește, deși a confirmat că a avut locuinţă până când o dispută cu un coleg de cameră l-a trimis în stradă. Ultimul său loc de muncă a fost la o companie de ambalat carne din Denver. În ceea ce îl privește pe Ramos, acesta a plecat cu mașina poliţiei, refuzând să ofere detalii reporterului.

Comentând pe marginea acestui caz, jurnaliștii au precizat că acest eveniment vine la un an după ce presa semnalase un alt caz similar. Cu acea ocazie, ofiţerul Larry De Primo a cumpărat o pereche de bocanci pentru un om fără adăpost care stătea desculţ în timpul unei nopţi reci în Times Square, informează Mirror. Amabilitatea ofiţerului de poliţie din New York de a oferi încălţăminte nouă unui om fără adăpost a devenit atunci virală pe Facebook. Fotografia făcută de o turistă îl arată pe ofiţerul de 25 de ani îngenuncheat lângă omul fără adăpost. Sub această fotografie, turista a scris următoarele rânduri: „Ofiţerul s-a aplecat și a început să-i pună șosete și cizme noi acestui om". De Primo declara ziarului Newsday că omul fără adăpost „a zâmbit de la o ureche până la cealaltă", după ce a primit cizmele. „A fost ca și cum i-aș fi dat un milion de dolari", a adăugat el.

Privind la astfel de gesturi, unii se grăbesc să afirme că le-a fost restaurată încrederea în umanitate. Când spun asta, mulţi se referă la natura nativă bună, nealterată a omenirii. Însă aceasta este o noţiune extrem de controversată. Figuri proeminente în psihologie, cum ar fi Philip Zimbardo, profesor emerit de psihologie la Universitatea Stanford, susţin că natura omului nu este una altruistă. În 1971, Zimbardo a condus un experiment care a schimbat perspectivele psihologiei cu privire la natura umană. Astfel, 24 de participanţi la experiment trebuiau să pună în scenă viaţa din interiorul unei închisori. Însă, doar după 6 zile viaţa din interiorul închisorii devenise extrem de periculoasă, „gardienii" începând să abuzeze de puterea cu care au fost învestiţi pentru a le face viaţa „deţinuţilor" un coșmar.  În cartea intitulată Efectul Lucifer. Cum devin răi oamenii buni, Zimbardo a ilustrat pe baza acestui experiment felul în care anumite dinamici de grup pot evidenţia părţile cele mai întunecate ale fiinţei umane. Concluzia lui Zimbardo este că „banalitatea răului" care se manifestă în fiecare fiinţă umană trebuie să fie învinsă de „banalitatea binelui", atitudine care constă în cultivarea conștientă a altruismului. În opinia sa, binele nu vine în mod natural, ci ca rezultat al unor eforturi consistente.

Importanţa unei educaţii în această privinţă este enunţată de psihologul Mirela Zivari, citată de agenţia de știri Basilica, în încercarea de a justifica de ce în România altruismul și voluntariatul sunt destul de scăzute: „Altruismul… nu ţine de temperament, care este înnăscut, ţine de educaţie, iar dacă în educaţia noastră nu au fost învestite valorile care gravitează în jurul altruismului şi nu au fost date exemple, pentru că noi învăţăm prin exemple, atunci nu ne putem aştepta ca altruismul să mai fie o trăsătură a românilor."