Idolatria în secolul XXI. De ce ne închinăm la celebrităţi?

864

Oscarurile au fost date, mulţumirile au fost adresate, cronicile au curs. Un lucru însă continuă la aceeași intensitate ca și înainte de celebrarea Premiilor Academiei Americane de Film: fascinaţia publicului pentru celebrităţi.

Poate că, intuitiv, putem spune că celebrităţile ne fascinează fiindcă avem nevoie de modele, iar persoanele din lumina reflectoarelor au parcă o recomandare în plus datorită poziţiei lor sociale. Un studiu american a urmărit însă să vadă precis care este motivul pentru care dobândim uneori adevărate pasiuni pentru anumite vedete.

Psihologii sunt de acord că oamenii sunt fiinţe sociale și că trăiesc într-un mediu în care se antrenează să fie mereu atenţi la cei cu un statut social mai înalt decât al lor. Pentru specialistul James Houran, lucrurile merg însă și mai departe. „În societatea noastră, celebrităţile sunt ca drogurile. Sunt peste tot și sunt un 'tratament' ușor," a declarat psihologul afiliat companiei de consultanţă în domeniul resurselor umane, HVS Executive Search.

Segmentul de populaţie obsedată, în grade variate, de viaţa vedetelor este în continuă creștere ca urmare a tehnologiei care permite accesul mult mai facil la orice informaţie și ca rezultat al unei tendinţe de creștere a narcisismului în societate, spun psihologii.

Fenomenul cultului pentru celebrităţi îi afectează pe unii până într-acolo că „își setează alerte Google pentru știrile despre vedetele pe care le tratează ca pe prieteni sau rude," a explicat Cooper Lawrence, expert în cultura celebrităţii. „Există și un procent mic de oameni obsedaţi de vedete, care chiar simt că celebrităţile le vorbesc, le răspund cu adevărat," a mai spus Lawrence, care este autorul cărţii „The Cult of Celebrity" („Cultul Celebrităţii").

„Celebrităţile par a avea succes și sunt de obicei frumoase – calităţi care îi atrag natural pe ceilalţi fiindcă oamenii au tendinţa să îi copieze pe cei care par să aibă ceea ce ei își doresc," a spus Huran. Un studiu efectuat în anul 2008 a arătat că unele persoane care dezvoltă relaţii unidirecţionale cu vedete ar putea recurge la acest lucru pentru a-și atenua simţămintele de lipsă de valoare. „Unii oameni simt că viaţa lor are mai mult sens datorită relaţiei cu acea celebritate. Se dezvoltă apoi o reţea socială a oamenilor care plac respectiva vedetă," a adăugat Houran.

Necazul este că „asemenea unui dependent de droguri, persoanele fascinate de vedete ajung să recurgă la atitudini tot mai intense sau mai extreme pentru a continua să se simtă conectate cu celebritatea favorită… pentru a simţi 'euforia' starului," a mai explicat psihologul.

Celebrităţile au existat însă cu mult timp înainte ca oamenii să aibă acces constant la știri și bârfe despre vedete. În istorie, oamenii priveau la monarhi pentru a prinde o modă socială sau vestimentară, cel mai pregnant exemplu fiind preluarea modelului rochiei albe de nuntă, după nunta Reginei Victoria, în 1840.

„Studiile culturale, antropologice și cele istorice ne arată că societăţile umane au avut întotdeauna nevoie să 'se închine' unor oameni adesea speciali în comunitatea respectivă: cei mai buni vânători, atleţi, cei mai frumoși, cei mai deștepţi, cei mai spirituali," a precizat Houran. Atenţia acordată celor prestigioși este un numitor comun al tuturor epocilor.

Interesant este că, potrivit lui Lawrence, „cu cât o persoană este mai puţin religioasă, cu atât va fi mai predispusă spre adorarea unei celebrităţi. O persoană mai religioasă ar vedea în această obsesie o manifestare a 'închinării la idoli'," a mai precizat Lawrence.

„Unii oameni sunt mai predispuși idolatrizării celebrităţilor," e de părere Houran. Tinerii sunt un grup expus în mod special, fiindcă există o piaţă bine dezvoltată de celebrităţi care tratează acest grup. În plus, faptul că tinerii și adolescenţii au o identitate în formare îi face de asemenea vulnerabili.

Potrivit lui Houran, persoanele cu o înclinaţie mare spre admiraţia faţă de vedete sunt de obicei oameni care se simt deconectaţi de societate sau care au experimentat o traumă asupra identităţii lor (precum un divorţ recent), indivizii deprimaţi sau cei care au o imagine rea despre corpul lor. Acestora li se adaugă nevroticii, „oamenii care sunt tensionaţi, iritabili, cu toane, antisociali, egoiști și impulsivi," a mai spus psihologul.

„Oamenii cu tendinţă narcisistă sunt și mai atrași de mondenităţi," apreciază și Lawrence. „Un narcisist crede că are dreptul la un anumit tratament sau la un anumit stil de viaţă și de unde să înveţi asta mai bine decât de la o celebritate." Tocmai de aceea, potrivit psihologului, creșterea actuală a culturii celebrităţii „cultura în care toată lumea este o vedetă, este direct corelată cu o creștere a răspândirii narcisismului în societate."

Dincolo de abaterile extreme însă, așa cum conchide Houran, „adorarea vedetelor, în esenţă, pare să umple un gol în viaţa unei persoane. Îi dă un simţământ de identitate, de sine. Hrănește o nevoie psihologică." Rămâne atunci întrebarea: nu există și un alt mod, mai bun de a umple acest gol?