Încă o diferenţă între săraci și bogaţi: bunul simţ (experiment video)

867

O serie de studii efectuate de psihologii de la prestigioasa Universitate Berkeley California documentează existenţa unei corelaţii între potenţa financiară și comportamentul lipsit de maniere. Altfel spus, potrivit cercetătorilor, cu cât sunt mai bogaţi, cu atât oamenii vor avea tendinţa să fie mai nepăsători în relaţiile cu ceilalţi. Câteva experimente vin să susţină empiric această ipoteză.

O serie de studii efectuate de psihologii de la prestigioasa Universitate Berkeley California documentează existenţa unei corelaţii între potenţa financiară și comportamentul lipsit de maniere. Altfel spus, potrivit cercetătorilor, cu cât sunt mai bogaţi, cu atât oamenii vor avea tendinţa să fie mai nepăsători în relaţiile cu ceilalţi. Câteva experimente vin să susţină empiric această ipoteză.

Cele mai multe din mașinile care nu acordă prioritate pietonilor la trecerea semnalizată sunt mașini de lux, a observat, pentru început, unul dintre studii. Proprietarii de BMW și Mercedes s-au dovedit a fi de 3, până la 4 ori mai predispuși decât ceilalţi conducători auto să încalce legea, a declarat Paul Piff, doctorand la Berkeley, pentru un reportaj difuzat de televiziunea publică americană, PBS.

Cu cât ai mai mult, cu atât ești mai puţin înclinat să oferi, arăta un sondaj efectuat tot în SUA, în anul 2002. „Cu cât cineva are mai mulţi bani, cu atât va fi mai puţin generos, mai puţin săritor, mai puţin milos faţă de ceilalţi oameni", susţine Piff.

Oamenii bogaţi sunt în general mai lipsiţi de maniere, a observat Piff. Într-un experiment desfășurat în laborator, Piff a putut observa că, atunci când aveau ocazia să cunoască un străin, oamenii mai înstăriţi erau mai predispuși să se joace cu telefonul mobil sau să deseneze și să păstreze un contact vizual minim cu persoana nouă. În schimb, subiecţii care nu se identificau drept înstăriţi erau mai implicaţi în comunicare, privind în ochi persoana cu care aveau de a face, confirmând spusele ei prin gesturi de aprobare și râzând mai mult.

Într-un alt experiment, Piff a supus 115 voluntari unui așa-numit „trust game" (joc al încrederii), unul dintre testele principale ale teoriei jocurilor, demonstrând din nou că persoanele mai nevoiașe sunt mai dispuse să riște pentru a ajuta economic pe altcineva, chiar și o persoană necunoscută, și chiar dacă nu știu cum va folosi aceasta banii.

După mai multe experimente care păreau să indice în aceeași direcţie – bogaţii sunt mai zgârciţi – Piff a concluzionat că persoanele înstărite nu sunt neapărat mai puţin morale, ci sunt mai izolate. El a descoperit că, dacă participanţii urmăreau un filmuleţ emoţionant despre copii afectaţi de sărăcie, atât cei bogaţi cât și cei săraci răspundeau empatic.

Doctorul Piff a ajuns la concluzia că cei care fac parte din mediile mai bogate, din naştere sau nu, se gândesc mai mult la propria persoană şi nu sunt capabili să identifice emoţiile celorlalţi. Rezultatele confirmă astfel învăţăturile lui Aristotel si Platon, conform cărora lăcomia este începutul comportamentului neetic.

O conexiune interesantă o aduc jurnaliștii de la România Liberă, care notau pe marginea experimentelor lui Piff că ar fi în consonanţă cu religia, care „îi glorifică pe cei săraci în faţa celor bogaţi prin elemente precum 'este greu pentru un bogat să intre în Împărăţia Cerurilor'".