Joaca de-a șpaga: o specialitate românească

76

Mita a devenit o tradiţie în învăţământul românesc, arată un raport de cercetare efectuat recent. Peste 40% dintre părinţi declară că au dat mită la şcoală în ultimii trei ani, potrivit unui sondaj realizat în cadrul unui proiect pentru prevenirea corupţiei. În schimb, aproape 80% dintre profesori neagă fenomenul, informează Adevărul.

Raportul de cercetare, realizat în cadrul proiectului european „Prevenirea corupţiei în educaţie prin informare, formare şi responsabilizare", subliniază faptul că 42% dintre părinţi şi 17% dintre elevi au recunoscut că au dat şpagă în ultimii trei ani în sistemul de educaţie. Chiar și în privinţa Bacalaureatului din 2013, doar un sfert dintre părinţi cred că a fost corect, în timp ce 40% consideră că a fost chiar fraudat.

Studiul mai indică o altă cauză a corupţiei – criza valorilor morale din societatea românească. O soluţie sugerată de studiu ar fi cultivarea acestora prin puterea exemplului dat de profesori. Totuşi, sociologul Mircea Kivu a explicat că exemplul corupţiei nu vine neapărat de la profesori. „Când un copil vede că un coleg al său trece clasa fiindcă a dat şpagă, despre ce exemplu mai vorbim? Criza valorilor morale nu generează soluţii, lumea tot cultivă valori morale de sute de ani. Nimeni nu vrea să aplice regulile însă, fiindcă cei care ar trebui să facă asta sunt tocmai cei care iau şpagă", a spus sociologul.

Nu este pentru prima oară când statistici care dezvăluie defecţiuni grave ale societăţii românești sunt aduse în atenţia opiniei publice. Astfel, un sondaj de opinie realizat de CSOP în 2010 sugera că aproape trei sferturi dintre respondenţi consideră că nu pot reuși în România fără sa apeleze la mijloace mai puţin legitime, precum mita sau traficul de influenţă, în timp ce doar 27% consideră că acest lucru este posibil.

În faţa unor asemenea evidenţe apare în mod firesc întrebarea: De ce s-a ajuns aici? Existenţa unui fenomen generalizat de necinste are acoperire nu doar în datele statistice, ci și în realităţile de zi cu zi. Deși există tendinţa de a învinovăţi comunismul pentru starea de decadenţă morală a societăţii, specialiștii preocupaţi de înţelegerea fenomenului infirmă această ipoteză. „Jocul incorect are în România o bună tradiţie; comunismul (doar) a desăvârșit-o", afirmă Lucian Boia, în cartea De ce este România altfel? În opinia istoricului, românii s-au deprins cu „un joc dublu, o viaţă dublă". Acceași constatare o are jurnalistul Marius Ghilezan în cartea Hoţia la români. El este convins că „niciodată românii nu au condamnat hoţia, pentru că au trăit prin ea. Decalogul a fost și rămâne constant necunoscut majorităţii".

Ce este de făcut? Pot exista soluţii viabile pentru dezrădăcinarea unor tare ce s-au consolidat în timp? Cu ocazia împlinirii venerabilei vârste de 97 de ani, reputatul istoric Neagu Djuvara a declarat pentru Revista Lectura că – în condiţiile în care ar fi fost președinte – ar solicita tuturor cadrelor didactice să modifice priorităţile educaţionale. În opinia sa, „ceea ce trebuie ei de acum înainte să înveţe copiii, mai mult decât alfabetul și artimetica, este să fie cinstiţi. Să-i înveţe că hoţia este unul dintre cele zece păcate din tabla lui Moise". În opinia istoricului, acest aspect este necesar să fie corectat deoarece „la noi în ţară se fură de la vlădică la opincă. Este marele cusur al acestei ţări. Avem o corupţie generalizată: toată lumea fură".