Proiectul „Înainte să mor, vreau să…"

563

Societatea ne descurajează să vorbim sau chiar să ne gândim la moarte. Este un subiect prea trist, rezervat anilor târzii din viaţă. Dar chiar prin moarte, o tânără a ajuns să le dea dreptate vechilor filosofi, care încurajau gândirea contemplativă regulată la acest subiect, ca o unealtă sănătoasă de a aprecia prezentul şi a scăpa de stres.

Candy Chang şi-a pierdut mama pe neaşteptate. A petrecut mult timp în doliu, dar după aceea a venit un moment de apreciere a timpului petrecut împreună. Petrecând mult timp gândindu-se la moarte, a căpătat o perspectivă diferită asupra vieţii, care i-a adus claritate în gânduri şi planuri.

Dar pentru că nu ştia dacă este singura care a trecut prin această experienţă, s-a gândit la o metodă prin care să afle ce este important pentru oamenii din jurul ei şi care să fie totodată un memento zilnic pentru noua perspectivă. „Este uşor să te pierzi în lucrurile de zi cu zi şi să uiţi ce contează cu adevărat pentru tine,” scrie Chang pentru CNN.

Aşa că a transformat un perete al unei clădiri abandonate din cartier, într-un spaţiu social interactiv, unde oricine trecea pe acolo răspundea la mesajul scris pe perete „Înainte să mor, vreau să…”. Răspunsurile oamenilor au făcut-o să râdă, să plângă şi i-au consolat propriile gânduri. Un spaţiu neglijat a devenit unul contructiv prin care vecinii au ajuns să se cunoască într-un mod mai intim. De asemenea a fost pentru toţi un exerciţiu care le-a arătat că nu sunt singuri în speranţele, fricile şi bătăliile care apar zilnic în viaţa fiecăruia.

Acum există 75 de pereţi „Înainte să mor, vreau să…” în peste 25 de ţări, inclusiv Kazakhstan, Argentina, China, Danemarca şi Africa de Sud. Fiecare perete este diferit şi reflectă oamenii din acea comunitate.

Foto: captură YouTube