Sondaj: Lumea e un loc mai fericit după criza economică

127

Atunci când mai mult de 75% dintre oameni sunt de acord cu privire la ceva, e bine să fii circumspect. Când însă 75% dintre oameni par să contrazică ce știam până acum despre bani și fericire, e bine să fii atent.

În ciuda crizei economice globale, lumea este astăzi un loc mai fericit, susţine un sondaj Ipsos, citat de The Economist.

Circa 19.000 de adulţi din 24 de ţări s-au arătat, în proporţie de 77%, fericiţi – un procent cu trei unităţi mai mare decât în 2007, înainte de începerea crizei. Ba chiar, 22% (în creștere de la 20% în 2007) se declară foarte fericiţi.

Privind la ierarhia din rezultate, se desprind două concluzii. Prima este aceea că ţările în dezvoltare nu împărtășesc pesimismul ţărilor bogate și industrializate. Cea mai mare creștere a nivelului de fericire a fost înregistrat în Turcia, Mexic și India, iar ceea ce este și mai interesant este că până și în Japonia afectată de tsunami și de accidentul nuclear de la Fukushima oamenii se declară azi mai fericiţi decât altădată. Surprinzător însă, și nivelul de nefericire a crescut tot în ţările cu economii emergente: Indonezia, Brazilia și Rusia.

A doua concluzie vizează vechiul principiu din știinţele politice cum că nivelurile de fericire cresc odată cu bogăţia și apoi se stabilizează – de obicei atunci când venitul pe cap de locuitor ajunge undeva la 25.000 de dolari pe an. „Cu cât e mai bogată o ţară, cu atât mai puţin acumularea de noi bogăţii va putea crește fericirea cetăţenilor ei,” scriau Richard Wilkinson și Kate Pickett în volumul „The Spirit Level”.

Aceasta explică în parte de ce cel mai înalt nivel de fericire a fost declarat nu în ţările bogate, așa cum ar fi fost de așteptat, ci în ţările în care cei mai mulţi oameni au un venit mic sau mediu – mai exact în Indonezia, India și Mexic. În ţările bogate, scorurile fericirii variază foarte mult – de la 28% dintre australieni și americani care se declară foarte fericiţi, la 13% dintre italieni și 11% dintre spanioli care pot spune același lucru. În plus, cei mai mulţi europeni sunt mai nefericiţi decât media mondială.

Studiul are și câteva indicaţii de precauţie însă. Potrivit lui John Wright, reprezentant al biroului de statistică Ipsos, atunci când un procent foarte mare de oameni par să fie de acord cu privire la un lucru, este vital să fim atenţi la intensitatea din răspunsului lor. Aici se vede importanţa delimitării celor 22% dintre respondenţi care se declară mai fericiţi ca alţii.

Apoi, e necesar de luat în calcul faptul că studiul s-a bazat pe un nivel auto-evaluat de fericire, iar termenul în sine este definit diferit de oameni. Și nu în ultimul rând, așa cum atrag atenţia coordonatorii studiului, nivelul de fericire nu este comparabil, în termeni absoluţi, cu nivelul de „bunăstare” (ca cel măsurat de un recent sondaj Gallup), sau nivelul de „satisfacţie cu privire la viaţă” (ca cel măsurat de ultimul sondajul World Values). Din aceste motive este dificil de evaluat validitatea acestor concluzii prin comparaţie cu altele din categorii similare.