Psihologia din spatele reţelei Facebook (infografic)

534

Un infografic realizat de editorii site-ului Best Masters in Psycology, ce conţine cele mai recente informaţii privitoare la psihologia din spatele utilizării şi depedenţei de Facebook, aduce câteva noutăţi cu privire la efectele social media asupra creierului uman.

Un infografic realizat de editorii site-ului Best Masters in Psycology, ce conţine cele mai recente informaţii privitoare la psihologia din spatele utilizării şi dependenţei de Facebook, aduce câteva noutăţi cu privire la efectele social media asupra creierului uman.

Astfel, fie că este vorba despre o actualizare, o cerere de prietenie sau un mesaj, fiecare notificare nouă, de culoare roşie, provoacă un nivel crescut de dopamină – hormonul plăcerii. Dorinţa de a simţi plăcere este mărită de fiecare dată când vedem o notificare, creându-se o dependenţă asemănătoare cu cea de heroină sau metamfetamine.

În ceea ce priveşte caracterul social al reţelei, un utilizator de Facebook are, în medie, 229 de prieteni. Cu cât numărul acestora este mai mare, cu atât cortexul orbital prefrontal este mai mare – zona responsabilă cu emoţiile şi comportamentul social. Însă, dependenţii de internet au, per total, un creier cu 10-20% mai mic, în special în zonele responsabile cu vorbirea, memoria şi mişcarea.

Totodată, timpul mai lung petrecut în faţa monitorului (de la 3,43 ore pe zi în 2000 la 7 ore pe zi în 2012) are şi un efect secundar semnificativ: diminuarea capacităţii de atenţie. Dacă în 2000, durata medie de timp în care cineva putea să fie atent era de 12 secunde, astăzi acest timp s-a micşorat cu 40%, fiind de doar 8 secunde – mai mică decât a unui peştişor auriu.