Șocul cultural invers, problema emigrantului întors acasă

2420

Mobilitatea transnaţională a angajaţilor este o caracteristică a prezentului pe piaţa muncii, însă este una care ridică probleme complexe. Una dintre ele este șocul cultural invers.

Multe persoane care, timp de o perioadă mai lungă sau mai scurtă, au locuit şi au lucrat într-o altă ţară şi apoi revin în ţara de origine, cred că experienţa şi abilităţile dobândite pe altă meleaguri vor fi apreciate şi benefice la noul post de lucru. Însă, aşteptările lor sunt adesea înşelate, iar uneori chiar colegii şi prietenii lor sunt cei care îi întâmpină pe emigranţi cu o oarecare superioritate sau reţinere. Aceste situaţii pot produce confuzie, dezorientare şi chiar teamă, notează BBC.

Emigranţii se aşteaptă ca tranziţia de la o ţară la alta să nu presupună niciun fel de probleme, însă Dorothy Dalton, coach de tranziţie la Bruxelles, subliniază faptul că revenirea în ţara de origine poate presupune mai mult stres decât plecarea într-o ţară străină. Cu cât timpul petrecut în afara ţării este mai îndelungat, cu atât nivelul de stres la întoarcere este mai mare. De multe ori, se produce aşa-numitul „şoc al revenirii” sau „dorul invers”, adică nostalgia şi dorul după ţara în care a emigrat.

Şocul care se produce are de-a face cu diferenţele în ceea ce priveşte stilul de comunicare, valorile culturale, comportamentul în societate şi la locul de muncă şi normele de politeţe, potrivit lui Barbara West de la firma de consulting intercultural Culture Works.

Există câteva soluţii pentru a face ca această tranziţie să fie mai uşoară. Una dintre acestea este ca, înainte de întoarcere în ţara de origine, emigrantul să păstreze legătura cu cei din ţara sa, de la locul de muncă, pentru a evita, în măsura posibilităţilor, respingerea sau marginalizarea la întoarcere. De asemenea, poate fi de mare ajutor colaborarea cu alte persoane care au fost în aceeaşi situaţie cu ceva timp în urmă. Acest lucru poate fi foarte util pentru cel întors acasă, care de fapt, nu se mai simte ca acasă. O altă soluţie ar fi ca cel întors în ţara sa să nu rupă de tot legăturile cu persoanele şi locurile pe care le-a lăsat în ţara de adopţie, deoarece acest lucru ajută la combaterea şocului cultural pe care îl poate experimenta la revenirea în ţara de origine. În orice caz, pentru a evita situaţii frustrante şi dezamăgiri, este recomandat ca emigrantul să nu aibă prea multe aşteptări de la cei care îl vor întâmpina în patria sa, spun specialişti de la Universitatea Iowa, SUA.