Violul este tot mai folosit ca armă în război

172

    Rata violurilor este în continuă creştere, violul şi alte forme de violenţă împotriva femeilor şi fetelor fiind arme tot mai folosite în ţările sfâşiate de războaie şi conflicte interne.

    „Violenţa împotriva sexului slab, inclusiv violul, este o armă repugnantă şi tot mai familiară, folosită în război", a declarat Thoraya Ahmed Obaid, director executiv al Fondului ONU pentru Populaţie (UNFPA). Avertizarea vine din partea ONU care a prezentat, ieri, raportul The State of World Population 2010.

    Ţările enumerate în raport ca locuri unde violul şi violenţa împotriva sexului feminin sunt arme folosite în conflict sunt: Bosnia şi Herţegovina, Irak, Iordania, Liberia, Uganda, Haiti şi teritoriile palestiniene. Alte ţări unde femeile devin victime sunt Columbia, Sudan, Cecenia, Nepal şi Afganistan, conform unui raport anterior, prezentat de Amnesty International.

    Raportul ONU explorează modul în care conflictele şi crizele umanitare afectează viaţa femeilor, fetelor şi copiilor. Violenţele împotriva sexului feminin nu apar într-un vacuum, ci sunt simptomul unor probleme mai mari, precum ineficienţa instituţiilor, legile care tolerează şi contribuie la perpetuarea abuzurilor, inegalităţile sociale ş.a., se notează în raport.

    Războiul nu se mai desfăşoară azi în formele sale tradiţionale, cu fronturi bine definite. Mai degrabă vorbim despre „combatanţi care se străduiesc să obţină controlul în interiorul unei ţări şi care folosesc orice mijloace pentru a frânge voinţa civililor", a mai spus Obaid.

    „Totuşi, în timp ce guvernele au responsabilitatea oficială să îşi protejeze oamenii, comunităţile şi indivizii trebuie să joace, de asemenea, un rol în promovarea păcii şi a securităţii", a declarat Thoraya Ahmed Obaid.

    Raportul de 116 pagini a fost prezentat de ONU în contextul reacţiilor internaţionale vizavi de violurile numeroase comise în Republica Democrată Congo, notează RFI.

    Lansarea raportului a coincis cu a 10-a aniversare a Rezoluţiei 1325 a Consiliului de Securitate al ONU, prin care li se cerea părţilor implicate într-un conflict armat să protejeze femeile şi fetele de violenţă şi prin care se cerea implicarea activă a femeilor în negocierile procesului de pace.