O echipă de medici ginecologi specialiști în fertilizare, din Grecia și din Spania, a ajutat la nașterea primului copil conceput de trei persoane pentru a compensa infertilitatea mamei.

Experimentul, declarat „istoric” de către medicii care l-au efectuat, a dus la nașterea unui băieţel de 2,9 kg marţi. Însă unii experţi din Marea Britanie cataloghează procedura drept incertă etic și spun că aceasta nu ar fi trebuit să aibă loc.

Metoda inovatoare de fertilizare a constat în utilizarea unui ovul de la mamă, a spermei provenite de la tată și a unui alt ovul, provenit de la o donatoare. Medicii au optat pentru această formă de fertilizare pentru a ajuta familiile afectate de boli mitocondriale fatale să evite transmiterea bolii de la mamă la făt.

Pacienta care a beneficiat de această metodă de fertilizare trecuse deja prin patru sesiuni de fertilizare in vitro care nu au reușit. La 32 de ani, femeia din Grecia este astăzi mamă, însă organismul fiului ei cuprinde și o parte mică din ADN-ul femeii donatoare.

„Dreptul inalienabil al unei femei de a deveni mamă folosind propriul material genetic a devenit o realitate”, a declarat medicul Panagiotis Psathas, președintele Institutului pentru Viaţă din Atena. „Suntem foarte mândri să anunţăm o inovaţie internaţională în reproducerea asistată și faptul că ne aflăm astăzi în poziţia de a ajuta femeile care au trecut prin eșecuri multiple ale fertilizării in vitro sau care suferă de boli genetice mitocondriale rare să nască copii sănătoși.”

Echipa din Grecia a lucrat cu centrul spaniol Embryotools, care a anunţat că alte 24 de femei sunt înscrise la testul clinic al noii metode, așteptând implantarea a opt embrioni.

În februarie 2018, atunci când medicii din Newcastle au introdus, pentru prima oară la nivel mondial, fertilizarea cu material biologic provenit de la trei persoane, autoritatea britanică responsabilă de reglementarea procedurilor de fertilizare a permis doar două aplicări ale noii metode. Ambele tentative aveau în centru familii cu boli mitocondriale rare.

Unii medici britanici apreciază că cele două domenii de aplicabilitate – în problemele de fertilitate și pentru prevenirea bolilor mitocondriale – au conotaţii morale foarte diferite. Tim Child, profesor la Oxford, spunea că ceea ce îl îngrijorează este că „nu există o dovadă a nevoii de a substitui materialul genetic dintr-un ovul cu cel din alt ovul. Riscurile tehnicii nu sunt în întregime cunoscute, deși ar putea fi considerate acceptabile dacă metoda este folosită pentru a trata o boală mitocondrială. Ceea ce nu este cazul în situaţia de faţă. Pacienta ar fi putut concepe chiar dacă a mai trecut printr-un ciclu standard de fertilizare in vitro.”

Și Beth Thompson, de la Welcome Trust, s-a declarat îngrijorată de faptul că ar putea avea loc studii în domeniul fertilizării chiar și fără o supraveghere solidă, fără sprijinul autorităţilor publice și fără dovezi știinţifice care să permită o evaluare sigură a riscurilor și beneficiilor.