Cele 10 tehnologii care îţi vor schimba viaţa

403

Tehnologia este unul dintre domeniile care se dezvoltă cel mai mult şi mai repede. Dispozitive acţionate de gânduri sau imagini proiectate direct pe retină, toate acestea pot părea fantezii. Nu și pentru oamenii de știinţă care au alcătuit o listă cu 10 tehnologii ale viitorului care ne pot schimba viaţa.

World Economic Forum’s Global Agenda Council on Emerging Technologies a întocmit o listă cu tendinţele în ceea ce priveşte inovaţiile şi schimbările tehnologice, numită Top 10 Emerging Technologies, prin care vrea, de asemenea, să atragă atenţia asupra necesităţii de investiţii şi reglementare pentru ca tehnologia să poată veni în întâmpinarea problemelor omenirii, notează telegraph.co.uk.

Inovaţiile cuprinse în această listă au fost selectate pentru datorită capacităţii lor de a avea un impact real şi pozitiv asupra lumii. Potrivit consiliului, tehnologia poate răspunde provocărilor timpului în care trăim, deşi aceasta are riscurile ei. Raportul consiliului subliniază, de asemenea, faptul că cercetările şi inovaţiile vor putea fi aplicate în orice domeniu, de la cel medical până la cel industrial. Pentru ca acestea să fie realizate însă, este nevoie de un cadru de reglementare corect, alianţe strategice între cercetători şi liderii pieţii, investiţii şi acceptare din partea publicului. Iată deci topul celor 10 tehnologii:

1. Interfeţe creier-computer. Cu ajutorul acestui dispozitiv, va fi posibilă folosirea unui computer doar cu puterea minţii, prin citirea şi interpretarea semnalelor creierului. Acest lucru va putea fi folosit în cazul persoanelor cu dizabilităţi, care stau într-un scaun cu rotile şi nu-l pot mişca sau în cazul celor care nu se pot mişca deloc, dar ar putea controla cu mintea lor un braţ robotic care să le dea o cană cu apă, spre exemplu.

2. Metale din desalinizarea apei. Pe măsură ce populaţia globală creşte şi unele ţări se dezvoltă într-un ritm rapid, apa dulce este pe cale să devină una dintre cele mai limitate resurse naturale. În acest caz, desalinizarea devine o posibilă soluţie, însă pentru ca aceasta să fie realizabilă şi din punct de vedere economic, este nevoie de un proces care să folosească reziduurile din urma desalinizării. Cercetătorii au dezvoltat anumite procese chimice prin care pot extrage anumite metale din apa sărată şi din sarea rămasă în urma desalinizării, cum ar fi litiu, magneziu, uraniu, sodiu, calciu şi potasiu, lucru care ar compensa costurile procesului de desalinizare.

3. Nanostructuri carbonice. Pentru a proteja mai mult mediul înconjurător de emisiile care produc încălzirea globală, este nevoie de soluţii şi tehnici care să vină în întâmpinarea acestei provocări. Nanostructurile carbonice folosite, spre exemplu, la fabricarea maşinilor, fac ca acestea să devină mai uşoare cu 40% decât un vehicul tradiţional şi prin urmare să folosească mai puţin combustibil, ceea ce se traduce în emisii de gaze cu efect de seră mai reduse. De asemenea, se pare că aceste maşini sunt mai sigure în cazul unui accident, deoarece absorb mai bine impacturile, distribuind forţa acestora şi protejând pasagerii. Un alt avantaj al acestor compoziţii carbonice este că pot fi reciclate datorită noilor tehnologii.

4. Înmagazinarea energiei. Una dintre inovaţiile cercetătorilor este aceea care va permite păstrarea, înmagazinarea surplusului de energie care provine din energiile regenerabile. Vântul şi soarele, spre exemplu, sunt surse de energie intermitente şi imprevizibile, ceea ce înseamnă că nu mereu produc energie atunci când este nevoie sau produc peste măsură. Pentru aceasta, oamenii de ştiinţă au dezvoltat baterii care să înmagazineze surplusul de energie. O altă opţiune pentru a profita de surplusul de energie este metanizarea dioxidului de carbon prin electroliza hidrogenului; surplusul de energie este folosit pentru a despărţi hidrogenul de oxigen din apă, pentru ca apoi hidrogenul să fie amestecat cu dioxid de carbon pentru a forma metanul (folosit pentru combustie) sau pentru a genera electricitate. Nu se ştie care dintre aceste opţiuni va fi cea mai folosită însă, în mod sigur, în viitor va fi nevoie de păstrarea şi înmagazinarea energiei pentru a evita excesul de poluare.

5. Dispozitive electronice adaptate la corpul uman. Acestea sunt concepute pentru a se adapta la corpul uman şi conţin mulţi senzori şi un sistem feedback. Ele au de obicei dimensiuni foarte reduse, pentru a fi mai puţin deranjante şi cât mai acceptate din punct de vedere social. Aceste dispozitive pot monitoriza activitatea inimii, pot oferi informaţii despre nivelul de stres al persoanei în cauză şi alte informaţii legate de starea ei de sănătate. De asemenea, au şi alte aplicaţii, cum ar fi cele de indicare ale direcţiei în cazul persoanelor oarbe printr-un GPS inclus în dispozitiv.

6. Baterii cu nanocabluri de siliciu. Aceste baterii ar putea fi mai durabile în timp, s-ar putea încărca mai repede şi, odată încărcate, ar dura de trei ori mai mult decât cele care se folosesc în prezent. Nanocablurile din siliciu, folosite la fabricarea acestor baterii, sunt mai rezistente la ciclul de încărcare-descărcare, produc cu 30-40% mai multă energie decât bateriile din ioni de litiu şi se pare că în viitor, vor putea înmagazina electricitatea solară.

7. Dispozitive fără ecran. Este posibil ca datorită noilor tehnologii, o imagine 3D să fie proiectată în spaţiu, spre deosebire de o imagine 2D care are nevoie de un ecran. În viitor, va fi posibilă proiectarea unor imagini direct pe retina unei persoane, fără a fi nevoie de un ecran, de un hardware, cu avantajul că va fi respectată intimitatea persoanei respective. Acest sector se dezvoltă rapid şi anumite companii deja au dezvoltat căşti virtuale şi lentile de contact bionice.

8. Terapie prin microbiomi umani. Tehnologia microbiomilor umani se dezvoltă atât de repede, încât ea va putea fi folosită atât pentru a trata anumite boli, cât şi pentru a îmbunătăţi starea generală a sănătăţii. Fiecare om are în organismul său trilioane de microorganisme, care alcătuiesc un sistem numit microbiom şi sunt esenţiale pentru funcţionarea lui. Atenţia oamenilor de ştiinţă se afla acum asupra microbiomului intestinului şi rolul acestuia în boli precum diabet sau obezitate, care ar putea duce la dezvoltarea unor tratamente mai eficiente pentru aceste boli.

9. Terapie bazată pe manipularea ARN-ului. ARN-ul este o moleculă esenţială, implicată în decodificarea informaţiei ereditare stocată de către ADN, pe care o tranferă apoi la producţia de proteine care contribuie la funcţionarea celulelor. Producţia de proteine are o strânsă legătură cu anumite boli sau tulburări, motiv pentru care cercetătorii şi-au îndreptat studiile către terapiile bazate pe manipularea ARN-ului. La ora actuală, oamenii de ştiinţă se ocupă cu dezvoltarea unor medicamente bazate pe mecanismul ARN care ar putea atenua producţia de proteine naturale în cazul unei boli sau ar putea permite producerea de proteine terapeutice.

10. Analize predictive. Smartphone-urile, spre exemplu, conţin înregistrări legate de activitatea oamenilor, pe cine cunosc aceştia, cu cine vorbesc, unde merg şi ce fac. Cu aceste date şi folosind anumiţi algoritmi, se pot stabili modele de comportament uman, care pot fi folosite pentru planificarea urbană, tratamente medicale personalizate şi diagnosticarea bolilor. Spre exemplu, o echipă de la Carnegie Mellon University a analizat cum folosirea smartphone-ului poate oferi date despre o posibilă despresie (luând în calcul schimbările în ceea ce priveşte somnul şi relaţiile sociale).