Explorarea internetului și asimilarea informaţiilor autentice pentru conturarea propriilor puncte de vedere implică un set complex de cunoștinţe și aptitudini care să ne ajute să facem diferenţa între real și fictiv, între autentic și falsificat.
Tocmai din acest motiv, evitarea falsurilor și a înșelătoriilor care se propagă online reprezintă un proces care necesită o investiţie semnificativă de timp și depunerea de eforturi considerabile pentru a putea să ne informăm corect.
Pentru a extrage câteva principii generale în ce privește preluarea, verificarea și însușirea informaţiilor de pe internet, putem pleca de la un caz relativ recent, apărut în presă. Cazul a stârnit panică la început. Studierea lui va oferi răspunsuri la câteva întrebări vitale pe care orice utilizator de internet ar trebui să le cunoască pentru a contracara manipularea și răspândirea știrilor false, astfel încât timpul petrecut online să fie valoros și eficient.
Panică la pompa de benzină
Pe 9 martie 2022, o fotografie cu benzinărie parteneră MOL din judeţul Bihor care afișa un preţ al carburantului de 11 RON, a fost postată pe Facebook. În câteva ore de la această postare, majoritatea agenţiilor de știri din România au preluat informaţia ca reală. S-a generat un val de panică printre șoferi, care au început să creeze cozi interminabile la benzinării pentru a cumpăra combustibil la un preţ mai mic decât cel sugerat de postarea de pe Facebook. În urma creșterii abrupte a cererii de carburant, preţurile la benzinării au început să crească rapid. Ziua următoare, pe 10 martie, preţurile la carburanţi erau puţin mai mari comparativ cu ziua anterioară, dar nu se apropiau de nivelul indicat de fotografia iniţială de pe Facebook.
A fost un exemplu tipic de știre falsă care circulă în spaţiul public și în mass-media. Din fericire, există soluţii pentru detectarea acestora. Identificarea unor caracteristici ale acestui caz specific va oferi instrumentele necesare pentru a depista și alte știri false.
Anatomia unei știri false: cum se naște și cum se propagă
În primul rând, trebuie să înţelegem mecanismul prin care o știre falsă apare și este propagată. În exemplul anterior, totul a pornit de la o poză reală, scoasă însă din context. Ulterior, poza respectivă a început să fie distribuită pe reţelele sociale (Facebook, WhatsApp), atât prin mesaje postate în grupuri (ceea ce a făcut ca informaţia să ajungă la mai mulţi oameni în același timp), cât și în mesaje private, între utilizatori. Am primit poza însoţită de explicaţii alarmante din cinci surse diferite în acea zi. După ce poza a ajuns la un număr semnificativ de persoane, informaţia s-a transformat într-o știre[1] care a fost preluată și propagată rând pe rând de aproape toate agenţiile de presă. De cele mai multe ori, o știre falsă pornește de la un adevăr. Însă acest adevăr fie este spus doar pe jumătate, fie este scos dintr-un context mai amplu, fie este distorsionat pentru a se încadra într-un anumit fir narativ.
În ce privește propagarea unei informaţii/știri false, aceasta are loc pe fondul unei emoţii negative generalizate. Conform unui studiu realizat la Universitatea din Pennsylvania, știrile negative se propagă mult mai repede comparativ cu știrile pozitive din cauza unui mecanism numit negativity bias (preferinţă pentru negativitate).[2] Conform acestui mecanism, atunci când două evenimente, unul pozitiv și altul negativ, au aceeași intensitate emoţională, tendinţa umană este să se concentreze mai mult pe evenimentul negativ. Tot sub aspect emoţional, un alt studiu relevă faptul că știrile false sunt distribuite mult mai intens atunci când acestea fac apel la frică sau stări de anxietate.
Tehnici de demascare a știrilor false: ghid pentru utilizatorul de internet
Pe lângă mecanismul din spatele unei știri false, trebuie înţeles și modul în care o știre falsă poate fi depistată înainte de a fi distribuită și împărtășită cu cei din jur. Vom enumera câteva metode utile prin care oricine poate să identifice știrile false[3]:
- Abordează articolul/știrea cu o gândire critică și pune-ţi întrebări legate de el/ea: Ce idee se transmite prin ceea ce citești? Care sunt emoţiile pe care ţi le declanșează?
- Citește dincolo de titlu: de multe ori, în dorinţa de a aduce cât mai mulţi oameni pe un anumit site, autorii articolelor folosesc unele cuvinte sau expresii cu scopul de a stârni controverse sau panică, precum: „Șocant!”, „Halucinant! Intră aici să vezi despre ce e vorba!”, „Vestea care afectează toţi românii”, „Dezastru în lume”, „Nu o să-ţi vină să crezi” și multe altele similare. În majoritatea ocaziilor, aceste articole nu spun foarte multe lucruri concrete, ci doar exploatează o slăbiciune din subconștientul uman, și anume aceea de a ne afla mereu în siguranţă.
- Verifică data articolului: există ocazii când un articol vechi de câţiva ani iese din nou la suprafaţă și provoacă discordie sau tensiune între oameni.
- Verifică autorul: în mod normal, autorul oricărui articol ar trebui să fie prezentat cu numele său întreg, pentru transparenţă și pentru garantarea asumării conţinutului scris. Până la urmă, presa este paznicul democraţiei, iar într-o democraţie lucrurile ar trebui să fie cât se poate de transparente și la vedere. În ce privește verificarea autorului, trebuie menţionat că autorii articolelor au preferinţe, valori și motivaţii specifice și nu reușesc să fie obiectivi și imparţiali de fiecare dată. De multe ori, în special în privinţa știrilor din politică, se poate observa o tendinţă de părtinire la autori. Tocmai din acest motiv este bine să fie verificate și alte articole scrise de același autor, să se verifice dacă are o reputaţie bună printre colegi, dacă are pregătire în domeniul despre care vorbește etc.
- Folosește un site care depistează știrile false, precum https://www.factual.ro pentru știri și informaţii legate de România sau https://www.factcheck.org pentru știri internaţionale!
- Verifică stilul în care este scris articolul: dacă există greșeli gramaticale, greșeli de exprimare, lipsă de consistenţă logică între paragrafe etc. Toate aceste detalii mărunte ar trebui să ridice semne de suspiciune pentru cititor, deoarece un autor profesionist, care se respectă pe sine, profesia și cititorii, ar trebui să fie atent inclusiv la aceste aspecte.
- Verifică din mai multe surse: în cazul în care o știre se află pe un singur site și nu a mai fost preluată de alte publicaţii, de cele mai multe ori este falsă. Un eveniment precum adoptarea monedei EURO de către România va reprezenta o știre mult prea importantă ca să apară doar pe un grup de Facebook sau la o singură agenţie de știri. Verificarea din mai multe surse este utilă și pentru că oferă mai multe perspective asupra aceluiași eveniment. După cum aminteam anterior, autorii pot cădea în capcana de a fi părtinitori atunci când scriu despre un anumit subiect, iar verificarea este necesară pentru o informare corectă.
- Verifică mereu sursa articolului9: știrile false pot apărea pe reţele sociale (Facebook, Twitter, Telegram etc.) sau pe diferite site-uri (site-uri de știri, bloguri, reviste etc.). Un prim aspect de care trebuie ţinut cont atunci când se verifică sursa articolului este verificarea URL-ului paginii pe care a apărut articolul. Uneori, știrile false apar pe site-uri care conţin greșeli de scriere în URL sau care se află pe domenii cu extensii ciudate. Spre exemplu, site-ul https://www.bnr.ro are domeniul .ro. Prin comparaţie, un site de forma https://www.bnr.xyz are domeniul .xyz. Deși, la prima vedere, cineva ar putea crede că ambele site-uri aparţin Băncii Naţionale a României, domeniul diferenţiază site-ul real de cel fals. Ca regulă generală, fiecare site are domeniul format din abrevierea ţării de care aparţine. România are .ro, Spania are .es, Franţa are .fr ș.a.m.d.
Pe lângă înţelegerea modului în care apare o știre falsă și a metodelor prin care poate fi depistată, mai trebuie dezbătut un subiect frecvent întâlnit: de ce aș crede în ce văd că apare în presa obișnuită? Nu au toate agenţiile de știri o agendă și un interes propriu? De ce nu aș da crezare mai degrabă articolelor apărute pe grupuri de Facebook/Telegram, unde nu există niciun interes financiar și nici cenzură?
Presă contra reţele sociale
Trebuie înţeles că, dacă un lucru este rău, nu înseamnă că opusul acestuia este întotdeauna bun. Acest fapt înseamnă că, în ciuda unor posibile interese și perspective proprii (aspecte subiective), agenţiile de știri mai au și standarde și principii jurnalistice de respectat. Printre aceste standarde se numără documentarea din mai multe surse înainte de a scrie ceva, verificarea ca un anumit fapt să fie adevărat etc. Mai mult decât atât, în cazul presei audio-vizuale, există diferite structuri o controlează pentru a diminua răspândirea știrilor false. Pentru articolele apărute pe reţelele de socializare, controlul este mult mai dificil de realizat, iar tragerea la răspundere a autorilor, aproape imposibilă, dacă aceștia folosesc conturi false pentru postări. Desigur, cele menţionate anterior nu înseamnă că toate postările și știrile postate pe diferite grupuri sunt false, ci mai degrabă că reprezintă un mediu mult mai propice pentru dezvoltarea și transmiterea știrilor false.
Cazul scumpirii preţului la carburanţi, care a pus toată ţara în alertă, reprezintă doar un exemplu de răspândire a știrilor false, dar nu un caz izolat. Criza de iod din primăvara acestui an[4], vizita lui Elon Musk la castelul Bran de Haloween[5] și multe altele[6] au reprezentat știri care au produs fie dezinformare, fie teamă, confuzie sau neîncredere. Și tocmai acesta este scopul final al știrilor false: să îi facă pe oameni să nu mai poată deosebi adevărul de minciună și stânga de dreapta. În acest fel, oamenii sunt mult mai ușor de controlat și manipulat.
„Cine controlează trecutul controlează viitorul. Cine controlează prezentul controlează trecutul” spunea George Orwell în romanul 1984. În final, lupta pentru control și manipulare se dă pe tărâmul adevărului.
„Care este costul minciunilor? Nu este acela că le vom confunda cu adevărul. Pericolul real este acela că, dacă vom auzi suficiente minciuni, atunci nu vom mai reuși să recunoaștem adevărul deloc.”
Acest ultim citat din mini-serialul „Cernobîl”, îi este atribuit lui Valery Legasov, inginerul chimist care a ajutat la limitarea efectelor radiaţiilor apărute în urma dezastrului nuclear. Costul minciunilor îl reprezintă sacrificarea adevărului, în oricare dintre formele știrilor false (dezinformare, propagandă, titlu înșelător etc.). Și este datoria fiecărui cititor să contribuie la limitarea acestora prin identificarea și ignorarea lor. În acest fel, adevărul va avea șansa de a prevala, iar presa va fi mai motivată să își respecte rolul de a informa oamenii, oferind informaţii utile, necesare și credibile.
Răzvan Lup consideră că bătălia pentru adevăr este o constantă a vieţii care îmbracă forme foarte variate, iar expresia „informaţia e putere” nu a fost niciodată mai actuală decât în zilele noastre.
