O echipă de oameni de ştiinţă din Marea Britanie contrazice afirmaţia preşedintelui american Barack Obama, potrivit căreia o ţară bogată este şi o ţară cu oameni sănătoşi. Teoria că sănătatea populaţiei este direct legată de nivelul economic al naţiunii este simplistă, au spus cercetătorii, care au studiat date colectate din 22 de ţări din America Latină, acoperind o perioadă de 50 de ani, notează Reuters.
Nivelul de sănătate a populaţiei s-a înrăutăţit, în unele cazuri, în ciuda faptului că economiile naţionale s-au dezvoltat. Aceasta s-a datorat neglijenţei structurilor politice vizavi de problema sărăciei şi a inegalităţii sociale, precum şi atenţiei exclusive pentru dezvoltarea economică.
„Cu cât mai bogat, cu atât mai sănătos” este o teorie care susţine că odată cu creşterea economică, societatea obţine resursele necesare pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei. „Studiul nostru a arătat că bogăţia nu este suficientă. Dacă politicienii vor să îmbunătăţească starea de sănătate, trebuie să fie mult mai atenţi la impactul pe care ei îl au asupra standardelor individuale de viaţă” a declarat Larry King, de la Departamentul de Sociologie al Universităţii Cambridge.
King a mai precizat că legătura dintre creşterea economică şi îmbunătăţirea sănătăţii publice a fost făcută prima dată într-un studiu publicat în 1996, unul dintre co-autorii studiului fiind Larry Summers, actualul director al Consiliului Economic Naţional (SUA) şi consilier prezidenţial. Începând de atunci, această teorie a funcţionat ca „formulă de reper” atât pentru politicile de sănătate, cât şi pentru politicile economice.
Cercetătorii de la Cambridge au analizat evoluţia a trei indicatori ai sănătăţii publice, respectiv speranţa de viaţă, mortalitatea infantilă şi rata mortalităţii în cazurile de tuberculoză, indici raportaţi la produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor. Rezultatele iniţiale au părut să confirme teoria tradiţională: pentru o creştere cu 1% a PIB-ului pe cap de locuitor s-a constatat o creştere a speranţei de viaţă cu 22 de zile şi o scădere a mortalităţii infantile cu 1,2%.
Analiza datelor pentru întreaga perioadă (1960-2007) a arătat însă că teoria clasică nu stă în picioare. În perioadele în care inegalitatea socială a crescut, creşterea economică nu a determinat modificări pozitive ale indicilor analizaţi. În schimb, odată cu reducerea inegalităţilor sociale, au avut loc şi îmbunătăţiri în ce priveşte nivelul sănătăţii publice.
În condiţiile actualei crize economice, clasele politice şi guvernele lumii sunt prioritar interesate de creşterea economică. Dar, conform rezultatelor studiului, „o preocupare pentru creşterea economică în dauna reducerii sărăciei şi a scăderii inegalităţii poate conduce la pierderi substanţiale de vieţi omeneşti” a declarat Larry King.
În România, măsurile de austeritate, respectiv reducerile salariale, creşterea tva-ului şi disponibilizarea bugetarilor, reduc posibilitatea bolnavilor de a beneficia de tratamente corespunzătoare. Bolnavii sunt obligaţii să plătească de la 1 iulie chiar şi de cinci ori mai mult pe reţete, în timp ce gratuitatea anunţată de autorităţi este o „mişelie”, spun medicii, întrucât se aplică tratamentelor şi medicamentelor ieftine, conform Mediafax.
„Mi-e milă de oameni. Trebuie să le spun că acum reţetele lor sunt mai scumpe, unele duble chiar. Îi văd cum numără banii. Nu le mai ajung ca să-şi cumpere reţeta pe trei luni. Numără iar. Până la urmă îmi cer medicamentele pentru o lună. Poate luna viitoare se vor mai ieftini, zic ei”, spune un medic din România.
