Afacerea „Menopauza”

Pentru mult timp, menopauza a fost un subiect tabu. În ultimele decenii însă, două lucruri s-au schimbat simultan: femeile au început să vorbească deschis despre experienţele lor, iar companiile au detectat oportunitatea.

O singură răsuflare mă mai desparte de vârsta de 40 de ani, și deja am început să o simt. Nu, nu menopauza, ci schimbarea peisajului social media și regruparea lui în jurul unor subiecte care fuseseră până acum invizibile. Iniţial am bănuit că reel-urile cu exerciţii fizice pentru femei la menopauză, cu reţete culinare pentru reechilibrare hormonală și cu recomandări de suplimente care să mă ajute cu balonarea și scăderea colesterolului sunt doar o rezultantă greșită a căutărilor mele online. Am început să mă îndoiesc însă atunci când am văzut că și jurnalista Rebecca Seal de la The Guardian observa că, după ce a împlinit 40 de ani, brusc, reclamele din feed-urile ei de social media s-au schimbat. Citesc lista ei de nevoi care apar ca leitmotiv în reclamele din feed-ul ei și mi se pare că vorbește despre reclamele de pe conturile mele sociale: somn mai bun, claritate mentală, energie, concentrare și un libido îmbunătăţit, să oprim creșterea în greutate, anxietatea, schimbările de dispoziţie, ciclurile menstruale neregulate, menstruaţiile abundente, durerile musculare, durerile de cap și indigestia, și ne scădem nivelul de cortizol și zahăr din sânge. Sau poate e lista jurnalistei Evei Wiseman, care remarcase exact același lucru?

Feed-ul de social media nu mi-a spus însă și că tendinţa e confirmată deja de numeroși analiști economici. Lucrul acesta urma să îl descopăr în New York Times, care scria încă din anul 2022 că trăim o „febră a aurului menopauzei”, în timp ce Fortune cita un studiu din 2020 al fondului de investiţii Female Founders potrivit căruia „răspunsul la nevoile femeilor care trăiesc menopauza este o oportunitate de 600 miliarde de dolari pentru companii”.

Oportunitatea de business

Potrivit unei estimări a Băncii Mondiale, în lume trăiesc astăzi aproximativ 3,96 miliarde de femei. O statistică ONU (World Population Prospects 2024), cota populaţia de femei undeva la 4,09 miliarde de persoane, reprezentând 49,73% din populaţia lumii. Doar în două ţări din lume trăiesc mai mulţi bărbaţi decât femei: în India și China. Însă dacă am exclude aceste două ţări, în restul lumii, populaţia de femei este mai mare decât cea de bărbaţi.

Rămânem în domeniul estimărilor statistice cu un calcul făcut de Societatea Nord Americană pentru Menopauză, potrivit căreia, în 2025, aproximativ 1.1 miliarde de femei vor fi intrat la menopauză. Multe dintre aceste miliarde de femei controlează în acest moment resurse financiare semnificative, ceea ce a condus industria tech, wellness, beauty și farma să vadă menopauza ca pe o piaţă neexplorată.

Pe acest fundal, mai multe cercetări privind sistemul medical, în special cel din Statele Unite, au relevat o problemă generalizată, și anume că medicii nu beneficiază de o instruire clinică adecvată noii configuraţii sociale. Directorii de rezidenţiat din SUA se plângeau într-un sondaj din 2022 de absenţa resurselor și a materialelor standardizate pe care le-ar dori accesibile la nivel naţional, preferabil în format digital. În consecinţă, fiindcă medicii nu beneficiază de instruirea adecvată diagnosticării și tratării simptomele menopauzei, nici femeile nu primesc sprijin și sunt nevoite „să se descurce” cu tranziţia în noua etapă de viaţă. Dar mai exact cu ce e nevoie să se descurce femeile la menopauză?

Menopauza, această etapă de negociere

Spre finalul vârstei de 40 de ani, corpul femeii intră într-o negociere complexă cu timpul. Apare perimenopauza, o etapă de tranziţie care semnalează că femeia se pregătește de încheierea capitolului fertil al vieţii. Ovulaţia devine imprevizibilă, hormonii fluctuează și ei fără un tipar aparent, iar după doisprezece luni fără menstruaţie, femeia primește diagnosticul: a intrat la menopauză.

„Diagnostic” este impropriu spus, fiindcă menopauza nu este o boală, ci o etapă fiziologică, urmată de perioada scenescenţei (după 65 ani). Din punct de vedere clinic, menopauza presupune că ovarele au scăzut drastic producerea estrogenului și progesteronului care dirijau ritmul lunar al corpului. În medie, femeile intră la menopauză în jurul vârstei de 51 de ani, deși unele experimentează menopauza și după prima jumătate a decadei 30, și în a doua jumătate a decadei 50 de viaţă, iar pentru circa 1% dintre femei, menopauza apare timpuriu, înainte de 40 de ani. Dacă perimenopauza începe, în medie, în jurul vârstei de 47 ani și poate dura patru-cinci ani, menopauza în schimb, se poate întinde pe parcursul a decenii, timp în care scăderea nivelului de estrogen continuă să modeleze organismul în feluri mai subtile sau mai dramatice.

Simptomele-inamic

Potrivit ghidului clinic pe tema „Terapiei Menopauzei”, publicat de Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România și Colegiul Medicilor din România, menopauza este perioada din viaţa fiecărei femei marcată de dispariţia permanentă a menstruaţiei secundară reducerii secreţiei hormonale ovariene. Ea poate apărea natural sau poate fi indusă prin chirurgie, chimioterapie, iradiere și se manifestă prin apariţia unei simptomatologii care îi e specifică:

– Simptome vasomotorii (SVM) – valuri de căldură, transpiraţii nocturne. Apar la 75–80% dintre femei, pot dura în medie 7,4 ani și uneori persistă peste 10 ani.

– Tulburări genito-urinare (SGU) – uscăciune vaginală, dispareunie (durere la contact), incontinenţă urinară, infecţii recurente. Uuscăciunea apare la o treime dintre femei; dispareunia la aproximativ 40%.

– Tulburări ale somnului – afectează 40–50% dintre femei, adesea ca o consecinţă a SVM.

– Tulburări emoţionale – iritabilitate, anxietate, depresie, stres crescut.

– Tulburări de memorie și concentrare, dificultăţi cognitive.

– Scăderea libidoului, dureri la contact sexual.

– Tulburări metabolice și somatice:

• • creștere în greutate, modificări lipidice, risc crescut de boală cardiovasculară;
  • pierderea masei osoase → osteopenie și osteoporoză;
  • modificări ale pielii și mucoaselor (atrofie, pierderea elasticităţii);
  • risc crescut pentru cancer mamar, endometrial, ovarian, colorectal.

Marea ajustare

Odată cu scăderea estrogenului, femeia experimentează pierderea a unor întregi straturi de protecţie biologică: pentru oase, pentru inimă, pentru piele și pentru creier. Iar acolo unde medicina vede o „încetare a funcţiei ovariene”, femeia vede o cascadă de adaptări imperioase.

Din cauza pierderii estrogenului, densitatea osoasă scade cu aproape 2% pe an în primii cinci ani după menopauză, apoi cu aproximativ 1% anual. În viaţa de zi cu zi, această statistică se traduce în încheieturi fragile, spate mai curbat, teama constantă de căderi.

Același deficit estrogenic face colesterolul să urce, nivelul trigliceridelor să crească, la fel ca și riscul de diabet și cel de boală coronariană. Mintea trece și ea printr-o fază de reajustare. Organismul se vede în situaţia de a-și găsi un nou normal după vechiul echilibru metabolic dirijat de hormoni. De aceea, perimenopauza, ca zonă gri între „acolo” și „nu încă”, este considerată o fereastră de vulnerabilitate. Fiindcă atunci apar insomniile, schimbările bruște de dispoziţie, pierderile subtile de memorie. Apoi, în menopauză, femeile simt fără dubiu o diminuare a calităţii vieţii: somnul e mereu fragmentat, energia insuficientă, răbdarea mai scurtă, iar corpul pare să urmeze reguli noi, încă necunoscute.

Tocmai acest unghi, al reconfigurării biologice și psihologice, este contextul exploatat de noua „piaţă a menopauzei”. Însă mai era nevoie de un ingredient care să facă piaţa profitabilă.

Un client de trilioane

Potrivit unui raport al agenţiei Nielsen, începând cu anul 2024, femeile controlează o sumă estimată la 31,8 trilioane de dolari din cheltuielile globale. Iar estimarea pentru viitor este pe creștere: în următorii cinci ani, femeile din întreaga lume vor deţine controlul asupra a 75% din cheltuielile discreţionare, adică asupra banilor pe care familiile îi pot direcţiona liber, dincolo de nevoile de bază.

Tot mai des, ele sunt cele care decid nu doar pentru ele însele, ci și pentru familii: se estimează că influenţează între 70 și 80% din toate deciziile de consum: de la cumpărăturile zilnice până la investiţiile majore.

În România, puterea de cumpărare per capita (adică puterea medie de cumpărare per locuitor) a fost estimată la aproximativ 9.092 € pentru anul 2024, adică aproximativ 52% sub media europeană. Deşi datele româneşti nu permit o estimare exactă pentru femeile +50, putem deduce că acest grup — dacă reflectă tendinţele globale — are un potenţial comercial foarte semnificativ: un procent mare din cheltuielile consumatorilor, plus influenţă în deciziile de cumpărare.

Pentru brandurile de bunuri de larg consum, și pentru retaileri, aceste statistici se traduc într-o transformare a economiei în care femeile nu mai sunt o categorie de nișă, ci o forţă centrală a ei.

Varianta „pentru menopauză”

Într-un material publicat de Harvard Health, o scenă banală, dar revelatoare surprinde două cutii de cremă de noapte, așezate unul lângă celălalt pe raftul unui magazin. Ambele sunt produse de aceeași companie și au aproape aceleași ingrediente, însă una are o etichetă fucsia și mesajul „îngrijire a pielii pentru menopauză”, iar cealaltă, în nuanţe de turcoaz, se numește simplu „cremă avansată de noapte”. Diferenţa reală se vede la preţ: varianta pentru menopauză costă cu cinci dolari mai mult – o scumpire de 25% pentru același conţinut.

„Dacă iei practic același produs, îi schimbi doar culorile și limbajul pentru a-l face mai atractiv femeilor aflate la mijlocul vieţii, iar apoi îl vinzi mai scump, asta e o formă de speculă comercială”, spune dr. Jan Shifren, directoarea Centrului pentru Sănătatea Femeilor aflate la Midlife din cadrul Spitalului General din Massachusetts, afiliat Harvardului.

„Trăim mai mult, îmbătrânim mai frumos, suntem mai sănătoase și mai prospere”, spune dr. Jan Shifren. „Toată lumea a înţeles că femeile aflate la mijlocul vieţii reprezintă un grup numeros de consumatoare cu venituri disponibile, iar acest lucru a atras imediat atenţia producătorilor de cosmetice și suplimente.” Dar Shifren adaugă un avertisment: „Femeile de vârstă mijlocie trebuie să știe că au devenit o ţintă. Trebuie să rămânem într-o stare de vigilenţă, de atenţie la cumpărare, altfel companiile vor profita de noi.”

Menopauza și noul val al tratamentelor

Terapia de substituţie hormonală, folosită de zeci de ani pentru a ameliora simptomele menopauzei, a fost complet reambalată în ultimii ani, transformându-se din recomandare medicală în  un produs de consum. Promovat prin telemedicină, abonamente și campanii de marketing, noul vechi produs nu mai vorbește despre „terapie”, ci despre „optimizarea vieţii de mijloc”. Startup-uri specializate livrează acum estrogen și progesteron prin poștă, iar companiile farma lansează tratamente non-hormonale care acţionează asupra centrilor nervoși responsabili de bufeuri, semn că menopauza e privită tot mai des ca o condiţie ce poate fi gestionată pe termen lung, nu doar îndurată.

În paralel, piaţa suplimentelor alimentare a crescut și ea rapid. Produsele pe bază de plante – izoflavone, cohosh negru (cimicifuga), ashwagandha – promit echilibru hormonal, somn mai bun, energie și o stare generală de bine. Reclamele mizează pe ideea de „natural” și pe un ton familiar, de încredere. Dar studiile clinice care să confirme eficienţa acestor suplimente sunt puţine, iar piaţa rămâne slab reglementată.

Golul lăsat de sistemul medical a fost umplut și de platforme digitale dedicate menopauzei. Aplicaţiile care monitorizează simptome, oferă consultaţii online sau creează comunităţi de sprijin câștigă o popularitate tot mai mare. Ele oferă acces rapid la informaţie și la specialiști, dar și o formă de confort psihologic. De cele mai multe ori, aceste servicii sunt disponibile pe bază de abonament, devenind o soluţie privată pentru o problemă de sănătate publică.

La rândul ei, și industria frumuseţii s-a adaptat. Marile companii lansează game de „îngrijire pentru menopauză”, aproape identice cu produsele anti-aging, dar mai scumpe și promovate ca simboluri ale emancipării feminine. În același timp, sectorul tehnologic propune dispozitive purtabile care promit să răcească bufeurile, să regleze somnul sau să monitorizeze dispoziţia.

Menopauza ca lecţie de luciditate

În acest peisaj, graniţa dintre ajutor real, marketing și oportunism devine tot mai greu de distins. Unde se termină grija și unde începe exploatarea? Medicina a lăsat un gol, iar economia s-a grăbit să-l umple. În esenţă, s-a creat un cerc complet: femeia simte schimbarea, industria îi oferă produsul care „o ajută”, femeia cumpără, industria reinvesteşte în publicitate targetată, și ciclul se repetă.

Ceea ce ar fi trebuit să fie o etapă firească a vieţii s-a transformat într-o piaţă. Iar întrebarea care rămâne este dacă, nu cumva, în mijlocul abundenţei de produse și servicii croite și marketate special pentru ele, femeile care trec prin menopauză au fost puse, de fapt, din nou, în situaţia de a se descurca singure.

E ușor ca, din cauza zgomotului ofertelor, să pierdem ceva esenţial: dincolo de toate strategiile mai mult sau mai puţin eficiente, mai mult sau mai puţin motivate economic, menopauza e un semn că timpul trece. Iar trecerea, oricât de discretă ar fi, ne obligă să privim mai atent la sensul vieţii. Dacă transformăm această etapă într-o competiţie a produselor, riscăm să ratăm adevărata ei oportunitate. Pentru femeile care ajung aici, menopauza nu e o pierdere, ci o formă de revelaţie: un trup care nu mai poate totul rămâne totuși un trup care poartă amprenta lui Dumnezeu. Iar acolo unde este Dumnezeu, chiar și fragilitatea devine loc de har.