De unde începi să citești Biblia când o deschizi pentru prima dată? Sau când ai încercat să o citești și te-ai oprit după câteva pagini din Geneza? Inteligenţa artificială te ajută să începi de unde vrei și să discuţi cu un interlocutor care îţi explică ce nu înţelegi și nu te judecă pentru ce nu știi.
Biblia rămâne cea mai cumpărată carte din lume și, după toate datele disponibile, una dintre cele mai puţin citite. Aproape 9 din 10 gospodării americane deţin un exemplar, dar mai mult de jumătate dintre americani au citit puţin sau deloc din ea, iar doar 14% o citesc de 4 sau de mai multe ori pe săptămână (frecvenţă începând cu care cercetătorii au observat că lectura produce efecte semnificative asupra comportamentului). Pew Research Center estimează că 45% dintre americani citesc Biblia rareori sau deloc.
Studii echivalente pentru România lipsesc, dar un sondaj realizat în 2022 de Asociaţia Ortodoxia Tinerilor, pe peste 1.600 de respondenţi, a concluzionat că există o lipsă masivă de înţelegere a Scripturii în rândul credincioșilor ortodocși, chiar și în rândul celor care o citesc cu regularitate. Contextul religios românesc este cel puţin la fel de complex ca cel american, cu particularitatea că la noi Biblia a fost mult timp un obiect de veneraţie mai degrabă decât de lectură personală. Iar contactul credinciosului de rând cu textul sacru a fost predominant mediat de tradiţie și de autoritatea preoţească, nu de studiul individual.
Interesant însă, barierele identificate în cercetările internaţionale nu sunt cele la care ne-am aștepta. Fie că e vorba de lipsa unei rutine, de dificultatea de a ști de unde să înceapă ori de sentimentul că textul e prea greu de înţeles fără ajutor, oamenii evită Biblia mai degrabă din motive prozaice decât dintr-o indiferenţă faţă de credinţă. Iar faptul că aplicaţia YouVersion a înregistrat în 2024 o medie de 11,2 milioane de instalări noi pe lună este un semnal că dorinţa de a citi Biblia există. Ceea ce lipsește adesea este un prim pas accesibil spre înţelegere. Iar AI-ul conversaţional a pătruns exact pe această nișă.
Adam Bible AI, primul chatbot gratuit de Biblie din România, este acum disponibil ca aplicaţie de sine stătătoare pentru iOS și Android, la un an după ce a fost dezvoltat pentru platforma de e-learning Academia Speranţa.
Adam Bible AI e disponibil gratuit în App Store și Google Play. Fiind un produs nou, motoarele de căutare ale magazinelor îl returnează doar la o căutare exactă: „Adam Bible AI”. O căutare după „Adam” sau „Bible AI” duce spre alte aplicaţii. Un click pe linkul de mai jos duce direct la pagina de descărcare: App Store / Google Play.
Adam face parte dintr-o familie AI care nu întotdeauna se bucură de o reputaţie bună, iar înţelegerea contextului în care funcţionează lămurește de ce unele alegeri de design contează mai mult decât pare la prima vedere.
O companie selectă, dar și selectivă
Un studiu al Societăţii Biblice (Bible Society), publicat în ianuarie 2026 și prezentat la Facultatea de Teologie a Universităţii Cambridge, a constatat că cei mai populari chatboţi de Biblie – BibleGPT, Bible Chat, CrossTalk și Biblia.chat și chiar și ChatGPT – vorbesc, aproape fără excepţie, cu accent evanghelic. În plus, raportul a identificat și o problemă de pedagogie, manifestată prin faptul că majoritatea conversaţiilor cu chatboţii funcţionează pe un model în care mașina are răspunsurile, iar omul este doar un receptor care nu este niciodată întrebat ce crede el însuși cu privire la subiect.
Miza acestor observaţii pentru cineva care adresează pentru prima dată o întrebare unui chatbot de Biblie este aceea că utilizatorul poate primi un răspuns solid teologic, fără să conștientizeze că acel răspuns este o interpretare confesională, asemenea unui comentariu biblic.
Utilizatorii presupun, afirma cercetătorul Jonas Kurlberg, „că răspunsurile AI sunt factuale, ceea ce îi face pe oameni mai puţin predispuși să le examineze critic.” Un începător primește ceea ce pare a fi un răspuns obiectiv, acolo unde de fapt primește o explicaţie dintr-un unghi confesional anume.
Cei mai vulnerabili în faţa robotului
Că problema aceasta este structurală a descoperit și o coaliţie de cercetători de la Universităţile Baylor, Notre Dame, Brigham Young și Yeshiva, care a prezentat în mai 2026, la Athens Summit on Faith and Artificial Intelligence, primele rezultate ale AllFaith Benchmark, un set de teste care evaluează cum se raportează modelele AI la diferite religii. Concluzia lor a fost că modelele exclud sistematic perspectivele religioase neevanghelice și orientează subtil utilizatorii spre anumite tradiţii atunci când aceștia întreabă despre credinţă.
Explicaţia ţine de faptul că modelele AI învaţă din textele disponibile pe internet, iar textele religioase în limba engleză sunt predominant din sursă evanghelică americană. Părtinirea care decurge nu este așadar consecinţa unei decizii explicite, ci mai degrabă este rezultatul matematic al datelor de antrenament.
Dar ceea ce face aceste observaţii cu atât mai relevante este o inferenţă obţinută din coroborarea cu statisticile unui studiu al Societăţii Biblice Americane. Acesta a notat că, deși 68% din americani se îndoiesc că AI i-ar putea ajuta spiritual, totuși tocmai cei mai puţin formaţi în studiu biblic sunt cei mai deschiși să accepte răspunsurile chatboţilor fără să le filtreze. Cu alte cuvinte, rezerva faţă de AI e mai răspândită în rândul celor deja ancoraţi în lectură personală și într-o comunitate de credinţă, în timp ce persoanele care abia încep să studieze Scriptura tind să primească răspunsurile cu mai multă încredere.
Competenţa funcţionează, în concluzie, drept filtru. Cu cât suntem mai familiarizaţi cu un domeniu, cu atât ne e mai ușor să recunoaștem când un răspuns e incomplet sau unilateral. Cu cât suntem mai la început, cu atât avem mai mare nevoie de un instrument pe care ne putem baza.
Însă niciuna dintre tensiunile de mai sus nu anulează faptul că, pentru mulţi oameni, un chatbot de Biblie poate facilita prima conversaţie serioasă despre Scriptură pe care au avut-o vreodată.
Ce se întâmplă cu ceea ce spui
Dacă până acum am discutat despre ce primește un utilizator dintr-o conversaţie cu un chatbot de Biblie, merită să vorbim și despre ce riscă să ofere utilizatorul, tot fără să conștientizeze.
Când îi adresăm unui chatbot o întrebare despre credinţă, despre îndoieli sau despre un text care ne frământă, producem informaţii profund personale despre viaţa noastră interioară. Iar cercetările arată că oamenii se confesează chatboţilor cu o intensitate comparabilă celei din conversaţiile cu alţi oameni, fiindcă absenţa judecăţii percepute îi face să dezvăluie mai mult decât intenţionau.
Din nefericire, cei mai mari furnizori folosesc aceste conversaţii pentru antrenarea modelelor implicit, fără opt-out proactiv. MIT Technology Review notează că, după ce au construit produse care încurajează confesiunea, companiile caută acum să monetizeze aceste conversaţii, prin publicitate, prin vânzarea de date sau prin integrarea lor în ecosisteme comerciale mai largi.
Într-un context spiritual, miza e mai ridicată decât pare. Ceea ce spune un om despre credinţa sa, temerile sale sau înţelegerea sa cu privire la textul sacru nu e același lucru cu o interogare despre reţete sau despre vremea de weekend.
Ce face Adam diferit
Cercetătorii au identificat așadar trei probleme majore ale chatboţilor de Biblie: orientare teologică nedeclarată, date personale folosite comercial și o pedagogie care îl transformă pe utilizator în receptor pasiv. Chatbotul Adam a fost construit avându-se în vedere toate cele trei.
Originea lui e declarată pe site-ul Academia Speranţa: proiectul e dezvoltat de Trustul Media Speranţa, prin organizaţia nonguvernamentală Centrul Media Adventist, cu scopul de a face învăţarea Scripturii mai accesibilă și mai adaptată nevoilor generaţiei digitale.
De altfel, principiul nu e nici nou și nici specific lumii digitale. Oricine a citit vreodată un comentariu biblic știe că primul lucru pe care îl cauţi, înainte de a intra în substanţa argumentului, e școala teologică din care provine autorul, cel mai important element pentru a-i înţelege perspectiva și pentru a evalua în cunoștinţă de cauză ce faci cu acea informaţie.
A doua alegere privește datele. Iar Beatrice Lospa, directoarea programului Academia Speranţa și coordonatoarea proiectului Adam, formulează angajamentul în termeni neechivoci: „Când cineva pune o întrebare despre Dumnezeu, despre suferinţă sau despre un text biblic care îl frământă, acea întrebare merită discreţie. Academia Speranţa și-a asumat faţă de utilizatorii lui Adam angajamentul că ceea ce îi spui chatbotului rămâne între tine și el, nu este transmis mai departe sau monetizat în niciun fel. E misiune.” Dacă platformele mari tratează conversaţiile despre credinţă ca materie primă pentru modele comerciale, această alegere e, înainte de orice, o poziţionare morală.
Dar poate cel mai neașteptat diferenţiator îl constituie pedagogia chatbotului Adam. Conversaţiile cu Adam au fost gândite să fie un punct de plecare pentru un studiu individual aprofundat. Prin urmare, interfaţa include acces direct la citate motivaţionale care încurajează perseverenţa în învăţare, precum și acces la informaţii din cursurile Academia Speranţa, cu invitaţie spre aprofundare prin video. Unică este însă opţiunea de mentorat individual cu o persoană reală. Este o arhitectură gândită să ducă utilizatorul mai departe decât ecranul telefonului, spre Scriptură, spre cursuri și spre o comunitate.
După ce generaţii întregi au avut acces la Biblie fără a avea posibilitatea de a și înţelege conţinutul ei, fără a se afla la locul potrivit și lângă persoana potrivită, proiectul Adam a demarat cu convingerea că acest context geografic și relaţional nu ar trebui să mai decidă cine poate pune o întrebare serioasă despre Scriptură și cine nu. „Credem că această aplicaţie va ajuta mii de oameni să găsească mai ușor răspunsuri la întrebările lor spirituale și să aprofundeze cunoașterea Scripturii”, afirmă Costi Gogoneaţă, director general al Trustului Media Speranţa.
Cum îl folosești bine, dacă ești la început
Pentru cineva care deschide Adam pentru prima dată fără să știe de unde să înceapă, câteva întrebări funcţionează bine ca punct de plecare.
„Despre ce e Biblia, pe scurt?” Întrebarea pare prea largă, dar asta e exact ce lipsește la un prim contact. Un chatbot bun oferă o hartă înainte de orice altceva: diferenţa dintre Vechiul și Noul Testament, logica structurii, motivul pentru care există ambele.
„De unde să încep să citesc dacă e pentru prima oară?” Răspunsul surprinde adesea: mai degrabă dintr-una dintre evanghelii decât din Geneza. Adam poate explica de ce și poate sugera un traseu adaptat.
„Cine e Isus, din perspectiva Bibliei?” Întrebarea de bază, pusă direct. Răspunsul acoperă contextul istoric, cel teologic și diferenţa dintre cum îl prezintă cele patru evanghelii.
„Ce înseamnă că Biblia e inspirată?” O întrebare care îi preocupă pe mulţi și pe care puţini îndrăznesc să o adreseze unui pastor. Un chatbot o primește fără să clipească.
„Poate cineva să creadă în Dumnezeu și să aibă totuși îndoieli?” E întrebarea care îi permite unui începător să intre în conversaţie cu onestitate, nu doar cu certitudinile pe care nu le are încă.
Ce să faci după prima conversaţie
Valoarea reală a lui Adam se vede însă abia după ce aplicaţia e închisă. Textul despre care s-a vorbit cu chatbotul merită citit în forma lui proprie, înainte de orice rezumat sau explicaţie, fiindcă există o diferenţă fundamentală între a înţelege ce spune cineva despre un pasaj și a te confrunta cu pasajul, cu toate întrebările și rezistenţele pe care le ridică.
Ce rămâne neclar sau deranjant după o conversaţie cu Adam e mai valoros decât tot ce a fost înţeles. Acelea sunt întrebările acute, cele care merită duse mai departe, unui pastor, unui grup de studiu, unui prieten care a citit mai mult și care poate discuta plenar ceea ce generează frământări.
De altfel, prima conversaţie cu un chatbot de Biblie e aproape întotdeauna prea largă, și e firesc, pentru că e primul contact cu un teritoriu necunoscut. A doua e mai bună. A treia începe să semene cu un studiu adevărat. Abia undeva între a treia și a zecea putem considera că Adam și-a făcut treaba.
În cele din urmă, dacă teologul biblic Zoltán Schwáb e îndreptăţit să se întrebe dacă nu cumva „a te lupta cu textul biblic e adesea mai important decât a primi răspunsul la întrebarea ta”, înseamnă că un chatbot bun e cel care deschide întrebările, înainte de a le închide.
