Confruntată cu noile provocări ale tehnologiilor moderne, Comisia europeană a lansat iniţiativa de a actualiza legislaţia referitoare la protecţia datelor cu caracter personal. Postarea unor fotografii, rezervarea unui zbor, înscrierea la o bibliotecă sau deschiderea unui cont bancar sunt tot atâtea ocazii în care dezvăluim informaţii personale. Cum sunt folosite aceste date și de către cine?

Să luăm exemplul reţelelor de socializare. Uneori, putem noi înșine să împiedicăm utilizările nedorite ale informaţiilor personale controlând în mod strict cine are acces la ele. Unii oameni au plătit cu locul lor de muncă faptul că au publicat comentarii injurioase la adresa angajatorului sau anumite fotografii compromiţătoare. Un caz destul de cunoscut este cel al unui stagiar care a fost dat afară din cauza unei fotografii de pe MySpace în care apărea beat la o petrecere tocmai în ziua în care își luase învoire pentru a rezolva probleme de familie.

Alteori, modul de folosire a datelor personale poate să fie mai subtil și mai greu de detectat. De pildă, cu mai puţin de o lună în urmă, o investigaţie a Wall Street Journal arăta că aplicaţii populare disponbile pe Facebook (inclusiv FarmVille) transmiteau unor agenţii de publicitate informaţii personale despre utilizatori.

Normele UE cu privire la protecţia datelor cu caracter personal datează din 1995, fiind destul de învechite pentru viteza cu care avansează lumea digitală. Este, deci, necesară o modernizare a lor și o consolidare a dreptului la viaţă privată. Noua strategie a Comisiei urmărește ca prelucrarea datelor personale să se limiteze la minimul necesar. Una din schimbările majore care este plănuită e introducerea „dreptului de a fi uitat”, adică a posibilităţii ca o persoană să ceară unui operator ștergerea datelor ce o privesc. De exemplu, un utilizator ar putea cere reţelei Facebook să îi șteargă permanent contul și nu doar să îl dezactiveze prin ascunderea datelor personale care rămân păstrate însă „în memorie”. Ferindu-ne de ispita conspiraţionismului, cred că suntem totuși îndreptăţiţi să dispunem de informaţii clare și transparente cu privire la folosirea datelor personale. Mai exact, în ce mod, de ce și pentru cât timp ne sunt culese și folosite datele – și astfel să ne putem da consimţământul în cunoștinţă de cauză.  

Iniţiativa legislativă va fi prezentată anul viitor de către Comisie, urmând ca apoi să fie negociată și adoptată de Parlamentul și Consiliul european. Între timp, să ne gândim pe cine primim în casa noastră virtuală și ce scriem pe zidurile ei.