O informaţie atipică cutreieră presa. Catastrofa aviatică în care au fost implicaţi liderii Poloniei ar fi avut la origini o incredibilă deficienţă de comunicare între piloţii avionului și controlorii aerieni ai aeroportului militar. Unii spun că piloţii polonezi nu ar fi vorbit bine rusește, alţii că rușii nu ar fi vorbit engleza. Se pare că nu s-au înţeles.

Asemenea altor catastrofe ale căror anchete dezvăluie ca elemente centrale ale dezastrului niște chestiuni foarte simple, regulamentare (vezi celebrul caz Challenger cu vinovata garnitură de 50 de cenţi), și tragedia de la Smolensk aduce în prim plan un detaliu pe cât de insignifiant la prima vedere, pe atât de capital. O comunicare imposibilă, ca la turnul Babel.

Chiar dacă vorbim de un zbor de o securitate maximă, istoria se repetă, din nefericire, după cum confirmă Dwight Nelson în cartea Outrageous Grace (Uimiţi de atâta har) experienţa lui Dag Hammarskjold.

El a fost secretarul general al ONU (1953-1961), creștin suedez, autor al cărţii Markings (Repere), văzut de mulţi ca fiind cel mai mare diplomat al secolului XX. În septembrie 1961 murea într-un accident aviatic în încercarea pilotului de a ateriza pe aeroportul Ndolo (Congo). În timpul anchetei s-a găsit în epavă harta deschisă a pilotului, care cauta localizarea destinaţiei – Ndolo. Tot ancheta avea să cutremure publicul prin informarea cu privire la faptul că adevărata destinaţie a zborului se numea Ndola, din Zambia (cele două ţări au graniţă comună).

Ndolo, Ndola… O hartă greșită, o limbă greșită? Nu știm încă ultimele cuvinte spuse sau auzite de piloţii polonezi. În final, pentru o tragedie nu e nevoie de un dialog al surzilor. Și o singură literă face diferenţa.

Polonia este chemată la apelul istoriei și cazul ei va constitui un nou precedent. Fără o traducere la explicaţiile tragediei, ce îi rămâne acum Poloniei este doar să se roage. Nu „într-o engleză aproximativă”, nu „într-o rusă cu puternice accente poloneze”, ci pe limba piloţilor săi. Cerul îi va înţelege toate cuvintele.