Dacă marţi, 20 mai, pe la orele 17:00, aţi rămas blocaţi în trafic pe la Piaţa Unirii-Izvor, pentru ca Joe Biden să își cumpere o îngheţată din Centrul Vechi, știţi că trăiţi în România. Iar asta nu e vina vicepreședintelui american.

Joe Biden a sosit a doua oară în România pus pe treabă. Rusia face presiuni pentru redesenarea graniţelor ţării, iar americanii răspund cu un turneu diplomatic (dar în forţă) în regiune pentru reafirmarea acordurilor NATO și reasigurarea avanposturilor alianţei, printre care și România, de susţinerea Statelor Unite. Însă, ca întotdeauna, există un schepsis.

Fără îndoială, ca gazde ale scutului antirachetă american, suntem importanţi pentru SUA. Dar din cauza asta suntem totodată importanţi și pentru Rusia, care și-a demonstrat atât abilităţile de dezbinare a unui stat suveran, cât și determinarea de a se reimpune ca superputere mondială. Biden vine și spune clar: Nu fiţi ca Ucraina!

Ucraina este în situaţia actuală pentru că 20 de ani de corupţie au băgat economia în pământ și au distrus toate instituţiile statului, care au căzut în mâna oligarhilor. Joe Biden, cu o experienţă lungă ca politician și jurist, și ca prieten vechi cu fostul ambasador american la Bucuresti, Mark Gitenstein, poate să recunoască din start simptome asemănătoare în România.

În teorie, discursul său despre democraţie l-am mai auzit și de la politicieni români. Până la urmă, ideile gravitează mereu în jurul statului de drept, a importanţei justiţiei, a luptei împotriva corupţiei, a presei libere etc. În practică, discursul său de 20 de minute a captivat publicul pentru că Biden predică nu doar ce știe, ci și ce practică, pe când în gura politicienilor români, discursul anti-corupţie sună ca o muzicuţă stricată.

Pe lângă un discurs foarte dichisit și bine pus la punct, Biden a vorbit cu pasiune și convingere despre valori democratice pe care le-a internalizat în cariera sa. De aceea, când el atrage atenţia că am putea ajunge ca Ucraina din cauza corupţiei, pe care am lăsat-o să se înmulţească necontrolat, ca un parazit, tinzi să asculţi și chiar să vrei să faci ceva.

Însă Biden pleacă și România rămâne exact așa cum era, cu o vulnerabilitate la corupţie, ce datează cel puţin din vremea lui Cuza (dacă nu ne ducem mai jos în istorie la Ţepeș șamd.), pe care l-a amintit în discursul său. Ar putea România să facă ceva în privinţa acestor metehne? Și ar putea să o facă înaintea altor ţări precum Italia, Grecia sau Spania?

Un raport anti-corupţie al Comisiei Europene a tăiat anul acesta răsuflarea la Bruxelles. La nivel european, 76% dintre europeni consideră că în ţara lor corupţia este răspândită. Românii stau cel mai rău, alături de croaţi, cehi, lituanieni, bulgari şi greci. În aceste ţări, între 6% şi 29% dintre repondenţi au spus că li s-a cerut mită măcar o dată în ultimele 12 luni, în timp ce între 84% şi 99% dintre ei consideră că fenomenul corupţiei este răspândit în ţara lor. Însă și italienii, spaniolii și cehii sunt convinși în procente de peste 90% că în ţara lor corupţia este răspândită.

La polul opus, cele mai bune rezultate sunt înregistrate în Suedia şi Marea Britanie, unde numai cinci persoane din cele 1.115 chestionate (mai puţin de 1%) au declarat că li se cere să ofere şpagă.

Corupţia europeană e o realitate ce mânâncă în fiecare an 120 de miliarde de euro de la buget. Comisia Europeană are 31.000 de angajaţi, însă la Bruxelles activează încă 30.000 de persoane care fac lobby din partea a mii de companii, bănci, firme de avocatură, consultanţă de PR, și care reușesc să influenţeze 75% dintre deciziile legislative, mai ales în sectoarele cele mai bănoase: energie, tutun, tehnologie etc.

Activitatea de lobby este o parte atât de importantă din climatul de la Bruxelles încât s-au făcut manuale, documentare („Who Really Runs the EU?”) și chiar se dau premii pentru „cel mai prost lobby”. Iar noi facem parte din acest angrenaj.

Am primit un impuls să ne ridicăm din rușine și să devenim o excepţie precum Suedia sau Marea Britanie, dar aici în Balcani, entuziasmul nu ţine mai mult ca o ploaie de vară. Schimbarea nu este imposibilă, întodeauna există un soi de metamorfozare. Ea se poate întâmpla în timp, încet, schimbând anumite obiceiuri corupte cu altele mai rafinate, sau se poate întâmpla brusc și fără voia noastră.

Dacă într-o zi ne vom trezi din nou fără democraţie, ne vom aminti că odată Joe Biden a fost în România, și-a luat o îngheţată pentru care a lăsat bacșiș 5 lei și a avertizat că moartea democraţiei e corupţia.

Foto: captură Youtube

Eliza Vlădescu
După absolvirea Facultății de Comunicare și PR din cadrul SNSPA, Eliza Vlădescu a dat televiziunea pentru presa scrisă și de mai bine de 6 ani nu s-a uitat înapoi. Eliza face parte din echipa permanentă de redactori a revistei Semnele timpului.