Cererea din SUA alimentează sclavia sexuală în Mexic

304

Dintr-un reportaj special realizat de jurnaliştii BBC reiese faptul că în Mexic există un oraş întreg, de 10.000 de persoane, care este dedicat în totalitate afacerii cu trafic de persoane, folosite în comerţul sexual. Tuturor captivilor aduşi aici, viitorul le rezervă bătăi crunte, violuri şi chiar moarte. Iar apetitul insaţiabil al Statelor Unite pentru sex ilicit, duce această situaţie la un alt nivel de rău.

Dintr-un reportaj special realizat de jurnaliştii BBC reiese faptul că în Mexic există un oraş întreg, de 10.000 de persoane, care este dedicat în totalitate afacerii cu trafic de persoane, folosite în comerţul sexual. Tuturor captivilor aduşi aici, viitorul le rezervă bătăi crunte, violuri şi chiar moarte. Iar apetitul insaţiabil al Statelor Unite pentru sex ilicit, duce această situaţie la un alt nivel de rău.

Conform Catholic Online, americanii de rând nici nu îşi închipuie că traficul de carne vie pentru sex poate avea loc chiar în cartierul lor și poate permea societatea la un asemenea nivel. Pentru majoritatea americanilor, asta este ceva care se întâmplă peste ocean, în ţările lumii a treia, nu ceva ce se întâmplă în fiecare zi în America.

Realitatea este cu totul alta. Comerţul sexual este o parte majoră din economia globală şi este piatra de temelie pentru multe pieţe negre. Potrivit Departamentului de luptă împotriva infracţionalităţii al ONU, în oricare moment, există 2,4 milioane de victime ale traficanţilor de carne vie. Nu mai puţin de 80% dintre acestea sunt forţate să se prostitueze, iar 17% sunt forţate să muncească. Industria sexului ilicit strânge în fiecare an aproximativ 32 de miliarde de dolari şi cuprinde 10 milioane de „muncitori" pe tot globul.

În Mexic, oportunităţile de a scăpa din sărăcie sunt foarte puţine şi de la această premisă începe şi traficul de carne vie. Traficanţii atrag fete, chiar de la vârste de 9 ani, oferindu-le promisiuni deşarte. Le arată casele mari şi frumoase în care locuiesc ei şi le promit slujbe bine plătite prin care îşi pot asigura un trai fericit departe de casă. Deşi majoritatea victimelor sunt fete, până la 21% dintre victime sunt băieţi.

După ce îşi părăsesc casele, victimele ajung în locuri precum Telecingo, orăşelul unde toată lumea este implicată într-un fel sau altul în comerţul sexul. Încă din prima noapte, victimele sunt violate, câteodată chiar şi de mai multe persoane deodată, persoane care plătesc pentru „experienţă".

Victimelor li se spune că trebuie să facă sex pentru a-şi plăti transportul sau diverse alte „datorii", altfel familiile lor vor avea de suferit. În ţări precum Mexic, unde violenţa este extrem de comună, puţine victime sunt dipuse să pună ameninţările sub semnul întrebării.

Victimele sunt tratate ca obiecte, schimbate între traficanţi şi bordeluri. În oraşul Telecingo aceasta este singura industrie, aşa că toată lumea profită de ea cum poate şi o susţine în continuare. Asta face ca fuga să fie aproape imposibilă.

Din Telecingo, victimele sunt transportate de-a lungul ţării, sau sunt trimise în Statele Unite. Pentru drum tot ele trebuie să „plătească", dar odată ajunse în State, americanii sunt cei care plătesc pentru a face sex cu victimele. Bărbaţilor care solicită astfel de servicii li se spune „Johns" şi, de obicei, pretind că nu ştia că victimele sunt forţate să facă acest lucru.

În oraşul New York, un nou serviciu face furori. Pentru 30 de dolari, un bărbat poate chema un camion să îl ia, din orice locaţie. Camioanele folosite de traficanţi nu diferă cu nimic faţă de cele folosite pentru transport. Doar că în spate se află o victimă, care pentru 15 minute trebuie să facă tot ce îi cere „John". Când timpul a expirat, bărbatul se dă jos din camion şi merge liniştit acasă. Însă victima poate petrece pâna la 10-20 de ore în remorca mașinii.

Pentru bărbaţii care îşi permit mai mult, victimele pot fi transportate până acasă la solicitant. În New York sau Los Angeles, traficanţii împart pe stradă cărţi de vizită pentru saloane de masaj, dansuri erotice sau alte servicii, dar în realitate acestea sunt o reclamă mascată pentru traficanţi şi victimele lor. Sunând la numărul de pe fluturaş, oricine poate deveni client şi poate intra în acest lanţ al traficului de persoane.

O parte a problemei o constituie clienţii, care deşi văd că victima nici nu ştie să vorbească engleză sau că este minoră, îşi văd mai departe de treburile lor, fără să alerteze autorităţile. O altă parte ţine de legile demodate care dau vina pe femei pentru prostituţie şi tratează victimele ca pe infractori. Mai mult decât atât, lipsa suportului social, a protecţiei din partea statului, şi condamnările uşoare pentru traficanţi, descurajează victimele să coopereze cu autorităţile pentru a ieşi din această viaţă.

Pentru a afla cum poate fi recunoscut traficul uman şi care este metoda celor 3 P, prin care el poate fi combătut, citeşte articolul ST.