Evreii ultraortodocși ar putea fi obligaţi să facă armata

242

Dreptul de a studia Scriptura și de a cultiva evlavia sunt esenţiale pentru Israel, spun evreii ultra-ortodocși. Un drept pe care tot mai mulţi evrei secularizaţi îl contestă, pe măsură ce numărul cetăţenilor care se înrolează scade.

După Holocaust, Israelul s-a văzut în situaţia de a trebui să își revitalizeze identitatea culturală. Mulţi dintre intelectuali și teologii evrei fuseseră decimaţi în lagărele de exterminare. Așa se face că, în 1948, primul prim-ministru al statului, David Ben Gurion, a dat decizia ca evreii care se hotărăsc să studieze teologia să fie scutiţi de obligaţia de a efectua stagiul militar. Consecinţa acestei decizii a fost că, până în 2011, circa 37.000 de bărbaţi ultraortodocși erau înrolaţi în școli yeshiva, dar nu și în armată.

Numărul în creștere al evreilor care se hotărăsc să urmeze mai degrabă cursurile unei școli teologice, decât să se implice în serviciul militar a stârnit critici dure din partea evreilor secularizaţi. Aceștia reproșează că membrii comunităţii ultraortodoxe (Haredim) au devenit o povară economică prea mare pentru stat. „Nu îi văd pe acești ultraortodocși [cetăţeni] ca pe mine, fiindcă ei nu fac nimic pentru stat," declara pentru BBC Ofri Hod, recrut în armata israeliană.

Interesant este că, în timp ce populaţia israeliană secularizată are un standard de viaţă destul de ridicat, potrivit aprecierii Fondului Monetar Internaţional, circa 60% dintre evreii Haredim trăiesc în sărăcie. Aceasta în condiţiile în care familiile ultraortodoxe au, de obicei și mulţi copii, pe care trebuie să îi întreţină.

„Am cerut să fiu scutit de serviciul militar, ca student yeshiva," a povestit jurnaliștilor BBC Ron, un tânăr ultraortodox în vârstă de 18 ani. „Armata mi-a respins cererea și nimeni nu îmi spune de ce," a mărturisit tânărul, făcând astfel aluzie la o tendinţă din ce în ce mai vizibilă în statul israelian.

Citește și: Evreii ultra-ortodocși, o „ameninţare” pentru Israel