Guvernul din Chile criticat aspru pentru gestionarea dezastrului

24

    Guvernul din Chile este aspru criticat pentru întârzierea în a lua măsuri în favoarea populaţiei afectate de cutremurul major care a a avut loc sâmbăta trecută.     Pe lângă agravarea situaţiei sociale din ţară, guvernul este nevoit să se confrunte cu criticile dure adresate de analiștii politici care pun reacţiile întârziate ale administraţiei pe seama ideologiei socialiste a președintelui Michelle Bachelet.    Deși Bachelet anunţase iniţial că numărul victimelor nu va depăși 100, datele oficiale arată în prezent că nu mai puţin de 795 de persoane și-au pierdut viaţa în urma cutremurului. Aproximativ 1,2 milioane de locuinţe au fost avariate, și două milioane de oameni au fost nevoiţi să se mute.     În unele dintre zonele afectate infracţionalitatea a crescut alarmant. Oamenii au fost nevoiţi să formeze gărzi civile pentru a-și păzi proprietăţile de hoţi sau vandali.     Lipsiţi de hrană și apă potabilă, locuitorii din Chile au primit cu urale ajutoarele din partea armatei. Pe 2 martie, la trei zile de la cutremur, guvernul a detașat aproximativ 14.000  soldaţi ca să coordoneze distribuirea ajutoarelor, în condiţiile în care era de așteptat ca oamenii să iasă în stradă și să ia cu asalt camioanele. De asemnea, trupele au fost însărcinate să restabilească ordinea după haosul creat de infractori.    Unii analiști politici au presupus că decizia de a implica armata a fost formulată abia la trei zile după cutremur, fiindcă administraţia a dorit să evite orice asociere cu dictatura militară a lui Augusto Pinochet. Patricio Navia, politolog la Universitatea din New York pune această întârziere pe seama faptului că „guvernul a lăsat ideologia să îi slăbească abilitatea de a răspunde nevoilor populaţiei.”    În ciuda vocilor care au lăudat iniţial capacitatea statului Chile de a răspunde rapid crizei, Leonidas Montes, profesor de știinţe politice la Universitatea Adolfo Ibáñez din Santiago a declarat că „aparatul public a arătat că nu era pregătit pentru a face faţă dezastrului”.     În timp ce criticii guvernului spun că acesta a eșuat în a face faţă situaţiei grave la care a fost expusă republica, purtătorul de cuvânt al președenţiei, Pilar Armanet, spune că nu temerile au influenţat decizia și că „dacă a fost o problemă, aceasta a fost exclusiv una de comunicare.” Oficialii importanţi nu au putut să comunice între ei, a continuat purtătorul de cuvânt, pentru că telefoanele, serverele și alte sisteme din dotarea guvernului au căzut după cutremur.    Și mai grav este că imediat după cutremur populaţia nu a fost avertizată cu privire la posibilitatea apariţiei unui val tsunami, greșeală recunoscută de ministrul apărării, Francisco Vidal. Mai mult, într-o emisiune radiofonică, președintele statului a negat posibilitatea ca valurile provocate de cutremur să reprezinte un pericol. În ciuda predicţiei, „valul tsunami a afectat 200 kilometri de coastă, pe alocuri provocând pagube până la 2 000 în interiorul  uscatului”, a declarat generalului Bosco Pesse, responsabil cu operaţiunile de urgenţă din regiune, citat de AFP. „Aproximativ 600 de oameni au murit în această zonă, dar bilanţul s-ar putea ridica la 1000”.