Cea mai mare criză pentru Japonia, după Hiroshima

13

Situaţia de criză din Japonia este departe de a se fi sfârșit. La fiecare oră apar noi date și informaţii, noi proiecţii și evaluări. O scurtă trecere în revistă a dimensiunilor dezastrului arată o criză care a îngenuncheat Japonia, a treia putere economică a lumii.

Criză fără precedent de la al Doilea Război Mondial – Premierul japonez a declarat că este cea mai mare criză a ţării de la cel de-al Doilea Război Mondial. Atunci ţara a fost lovită cu bombe nucleare la Hiroshima și Nagasaki. Într-o declaraţie televizată, premierul japonez a afirmat: „Situaţia curentă dată de cutremur, tsunami și starea centralelor nucleare este, dintr-o anumită perspectivă, cea mai puternică criză a ţării din ultimii 65 de ani, de la cel de-al Doilea Război Mondial."

10.000 de morţi – Acesta este un bilanţ estimativ al autorităţilor furnizat duminică, 13 martie. Până acum au fost confirmate peste 1.800 de decese. Orașul Minamisanrikucho, cu o populaţie de 10.000 de oameni, este într-o situaţie critică. Aproape două treimi dintre locuitori sunt daţi dispăruţi. Din întreg orașul, nu au mai rămas în picioare decât 3 grupuri de clădiri, printre care și un spital.

Criză umanitară – Sute de mii de oameni sunt lipsiţi de apă și de hrană. Peste 1,4 milioane de case nu mai au alimentare cu apă și aproximativ 1,9 milioane de case nu mai au electricitate. Rămași fără adăposturi, sau blocaţi de o infrastructură rutieră distrusă și fără combustibili, mulţi japonezi sunt practic imobilizaţi și expuși în timpul nopţii unor temperaturi la limita îngheţului. Peste 600.000 de oameni sunt evacuaţi.

Criză nucleară – Operatorii centralelor nucleare luptă să menţină sub control situaţia din reactoarele afectate. Mai multe centrale nucleare sunt ţinute sub observaţie. O nouă explozie a avut loc la reactorul 3 din centrala Fukushima, în timp ce o altă centrală, Onagawa, se confruntă cu aceleași probleme la sistemul de răcire al reactoarelor.

Economie – Electricitatea va fi raţionalizată, demers ce va avea un efect puternic asupra companiilor japoneze, în special marii producători de automobile. Vineri, moneda japoneză şi-a pierdut brusc din valoare pe pieţe, iar la deschiderea burselor de luni sunt așteptate din partea jucătorilor atât precauţie, cât și manipulare și exploatare a situaţiei de criză. Banca Japoniei va interveni cu o injecţie de capital istorică, de 183 de miliarde de dolari, pentru a calma pieţele. O primă estimare a pagubelor determinate doar de cutremur, nu și de tsunami, arată pierderi care pot ajunge la 34 de miliarde de dolari.

Magnitudine 9,0 – Oficialii japonezi au estimat duminică o magnitudine de 9,0 grade Richter, mai mult decât categoria la care fusese clasificat cutremurul de către US Geological Survey. Cel mai nou efect al cutremurului a fost reactivarea unui vulcan din insula Kuyshu, care duminică a aruncat în aer cenușă și pietre, după săptămâni întregi de inactivitate. Luni a avut loc un nou cutremur, de 6,2 grade Richter, după care autorităţile au emis un nou avertisment de tsunami.