Cum ne afectează sancţiunile impuse Rusiei

417

Doborârea avionului civil în Ucraina a atras a treia rundă de sancţiuni impuse Rusiei din cauza susţinerii și amplificării conflictului din ţara vecină. Astfel, Rusia a reușit să se izoleze și mai mult de comunitatea internaţională, însă ea nu este singura care are de suferit.

„Decenii de progrese reale au fost anulate”, a declarat președintele american, anunţând public o nouă tură de sancţiuni, venite pe fondul refuzului sistematic al Rusiei de a permite Ucrainei să își decidă singură destinul, încăpăţânare care a dus la moartea a 300 de civili aflaţi la bordul avionului MH17.

Ce presupun sancţiunile

SUA a luat în vizor sectoarele majore ale economiei rusești, inclusiv cel energetic, financiar și al producţiei de armament. Trei dintre cele mai mari bănci rusești au fost eliminate complet din economia americană.

Uniunea Europeană a luat notă de faptul că Moscova nu s-a conformat condiţiilor cerute de miniștri de externe săptămâna trecută pentru a opri aprovizionarea rebelilor ucrainieni cu arme și a facilita investigaliile în cazul avionului doborât. Prin urmare, s-au anunţat cele mai drastice sancţiuni economice de la Războiul Rece încoace.

Președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, împreună cu șeful Comisiei Europene, José Manuel Barroso, au dat o declaraţie comună, avertizând că „anexarea ilegală a unui teritoriu și destabilizarea deliberată a unei ţări suverane sunt lucruri inacceptabile în Europa secolului XXI”.

Prin urmare, băncile rusești care aparţin statului nu vor mai avea acces la pieţele europene de capital. În plus, a fost pus embargou asupra importului și exportului de arme sau alte materiale relaţionate. Rusia importă relativ puţine arme din UE, însă vinde Europei arme pentru mai mult de 3 miliarde de euro.

Ce pierdem noi

Rusia s-a apărat, anunţând un embargou pe importurile de fructe și legume din Polonia. Măsura ar fi motivată de faptul că „Polonia încalcă în mod repetat certificatele și procedurile de carantină”, conform IBTimes. Înainte de Polonia, embargoul a fost impus Ucrainei și Moldovei.

O altă măsură la care ar putea apela Rusia ar fi să oprească aprovizionarea Europei cu gaze naturale, conform analiștilor de la Morgan Stanley. Ar putea fi o lovitură devastatoare pentru Europa, mai ales să urmează sezonul rece și trebuie găsite alternative în timp util.

Doar anul trecut, Europa a importat 162 de miliarde de metri cubi de gaze de la Gazprom, adică aproape o treime din consumul total de gaze, la un preţ de 53 de miliarde de euro. Aprovizionarea este extrem de vulnerabilă în aceste momente, având în vedere că aproape jumătate din cantitate este transportată via Ucraina.

O tăiere a gazelor ar lovi din plin câteva ţări europene, unde preţurile ar crește foarte mult. Din cele 28 de ţări membre UE, 12 se bazează pe gazele rusești pentru a furniza mai mult de jumătate din cantitatea necesară, iar alte ţări, precum Polonia, Ungaria, Finlanda, Letonia, Lituania, Bulgaria, Slovacia, Republica Cehă, se bazează în proporţie de 70% până la 90% pe contractele cu Rusia.

Dacă Rusia ar lua o asemenea măsură, Europa ar trebui să importe gaz lichid tocmai din Australia, conform grupului de consultanţă Energy Aspects. Pentru a face faţă unui asemenea efort, preţurile la gaz ar trebui să crească cu 127%, conform aceluiași grup.

La ce ne putem aștepta

Alţi analiști sunt însă de părere că Rusia nu va alege să se răzbune în acest fel. Economia ţării este afectată de sancţiunile impuse până în prezent, analiștii indicând că ar putea urma o perioadă de recesiune. În ultimele luni, de la anexarea Crimeei, Rusia a pierdut capital în valoare de 100 de milioane de dolari, pe fondul sancţiunilor impuse.

Și, deși Putin tocmai a încheiat un contract pentru a vinde gaze și în China, cantitatea nu ar putea-o suplini niciodată pe cea cerută de Europa. Iar în condiţiile actuale ale economiei rusești, nu ar fi o idee care să servească propriilor interese.

„Nu cred că Rusia o să închidă robinetul. O asemenea măsură ar fi contraproductivă”, declară și expertul Michael Geary. Cu toate astea, să nu uităm că Putin reacţionează și în feluri ce par iraţionale.

În final, mai există o cale, una mai bună. „Nu trebuia să se ajungă la asta. Asta e o alegere pe care a făcut-o Rusia și în mod particular președintele Putin. Dar există în continuare o alternativă mai bună, pentru aplanarea conflictului, pentru găsirea unei soluţii diplomatice la această situaţie, o alternativă în care Rusia recunoaște că poate fi un vecin și un partener pentru Ucraina, chiar dacă aceasta își dezvoltă legăturile cu Europa și alte părţi ale lumii”, a declarat președintele Obama.