Kremlinul mai face un pas în direcţia cenzurării internetului

308

Vladimir Putin tocmai a semnat o lege prin care este interzis anonimatul pe internet. Legea completează alte măsuri similare, pe care unii le consideră ca având rolul de a crește controlul statului în mediul online.

Legea interzice programele care le permit utilizatorilor accesul la conţinut interzis de autorităţi pe teritoriul ţării, inclusiv servicii precum VPN (reţele virtuale private, n.red.) sau browserul Tor, care permite anonimatul pe internet. Practic, aplicaţiile şi tehnologiile ce permit accesul către site-urile interzise, incluzând aici aplicaţiile pentru serverele proxy, vor fi interzise, iar responsabili pentru aplicarea legii vor fi FSB și Ministerul de Interne.

Potrivit legii, administratorii care oferă astfel de servicii trebuie să stabilească identitatea tuturor utilizatorilor prin intermediul numărului de telefon. În plus, ei vor putea să restricţioneze comunicarea anumitor utilizatori. Astfel, companii precum Facebook nu vor mai avea voie să protejeze anonimatul userilor, în caz că doresc acest lucru.

Această intenţie a Kremlinului nu este de dată recentă. Încă din 2011, Alexei Moșkov, un ofiţer de top din cadrul Ministerului de Interne rus, a anunţat că Rusia vrea să pună capăt anonimatului pe internet. În opinia acestuia, reţelele sociale aduc un potenţial pericol pentru societate, potrivit Business Insider. „Înregistrează-te cu numele tău real, dă-ţi adresa reală și poţi intra pe chat. De ce să te ascunzi dacă ești o persoană onestă, care respectă legea?”, se întreba acesta, subliniind că Ministerul de Interne rus va lua măsuri pentru reducerea anonimatului în mediul online.

Autorităţile justifică noua lege ca un mijloc pentru minimalizarea conţinutului cu caracter extremist, însă, susţin cei de la Engaget, „acesta este doar pretextul, scopul real al acestei măsuri este blocarea site-urilor ce ar putea fi critice faţă de preşedintele Putin, fără să mai menţionăm posibilitatea de a comunica în secret. În martie, în Rusia vor avea loc alegeri prezidenţiale, iar interzicerea acestor aplicaţii va îngreuna posibilitatea electoratului de a vedea ştiri ce pun la îndoială autoritatea lui Putin. De asemenea, ele reduc posibilitatea ca alegătorii să organizeze proteste, dat fiind faptul că indivizii vor fi conştienţi de faptul că poliţia le poate citi convorbirile anonime şi îi poate identifica după numerele de telefon. Oficialii ruşi încearcă să controleze informaţiile online într-un moment critic în care trebuie să se asigură că puterea lor rămâne neameninţată”, scriu în continuare cei de la Engadget.

În aceeași notă ar putea fi interpretat și faptul că Rusia a blocat în primăvară accesul la mai multe pagini de internet care promovau ceea ce autorităţile considerau a fi un protest ilegal antiguvernamental, în apropierea Pieţei Roşii din Moscova, protest soldat cu arestarea liderului opoziţiei ruse, Alexei Navalnîi.

O parte a rușilor au reacţionat imediat faţă de ceea ce au considerat a fi un atentat la libertatea de exprimare. Sute de oameni au protestat faţă de noua lege, dar și în general împotriva cenzurii pe internet și au cerut demisia conducerii Roskomnadzor, agenţia care reglementează presa online. Nu doar rușii acuză această situaţie. Human Rights Watch (HRW) a publicat săptămâna trecută un raport care condamnă cenzura aplicată de guvernul rus cu privire la internet, dezvăluind în detaliu modul în care autorităţile au „intensificat represiunea asupra libertăţii de exprimare” în ultimii ani.

Şi China încearcă impunerea unui control tot mai strict în mediul online prin restricţionarea unor aplicaţii. Cotidianul New York Times informa în urmă cu câteva zile că cei de la Apple au dat curs cererii guvernului de la Beijing de a scoate anumite aplicaţii din magazinul său online. Reprezentanţi ExpressVPN – o companie ce oferă o aplicaţie prin care userii pot depăşi bariera de cenzură a autorităţilor chineze – au afirmat că a primit o înştiinţare din partea celor de la Apple prin care li s-a comunicat că aplicaţia a fost exclusă din magazin „pentru că include conţinut considerat ilegal în China”. Aceştia s-au declarat surprinși de decizia concernului american. „Suntem dezamăgiţi de această situaţie, deoarece reprezintă cea mai drastică măsură pe care guvernul chinez a luat-o pentru a bloca utilizarea VPN-urilor până acum și suntem îngrijoraţi de faptul că Apple contribuie la eforturile de cenzură ale Chinei.”

Președintele Golden Frog, o companie care face software de securitate, a comentat pe marginea acestui caz, considerând că „accesul la internet în China este o chestiune legată de drepturile omului și m-aș aștepta ca Apple să aprecieze drepturile omului mai mult decât profiturile”. Cotidianul american surprinde faptul că este pentru prima dată când China și-a folosit cu succes influenţa pentru ca o platformă de tehnologie străină, precum Apple, să îi restricţioneze pe producătorii de software. China a oprit accesul la Facebook încă din 2009 şi nu sunt semne că Beijingul intenţionează să modifice această decizie, scrie CNN. Cu toate că Mark Zuckerberg a vizitat China în nenumărate rânduri şi chiar a dat mâna cu preşedintele Xi Jinping, Beijingul se menţine pe poziţii.

De fapt, cenzura se răspândește cu mare viteză în lumea virtuală, conform avertismentului dat de publicaţia Financial Times, citând studiul unor specialiști de la Universităţile Harvard, Toronto, Cambridge și Oxford. Potrivit acestui studiu, cenzura pe internet este practicată sistematic de cel puţin 24 de state și se aplică la o gamă mare de informaţii online.

Niciun articol afișat