Statistică: Într-o oră, 9 români pleacă din ţară

859

Nouă români părăsesc în fiecare oră ţara, România pierzând anual echivalentul unui oraş de nivel mediu, este concluzia unui reportaj Digi24, pe baza ultimelor studii referitoare la migraţia românească.

Românii continuă să plece, deși condiţiile de trai par să se fi îmbunătăţit în ţară în raport cu anii anteriori. Și în acest an se estimează că vor pleca definitiv din ţară aproximativ 85.000 de români. Un calcul simplu arată că populaţia României scade cu 9 români pe oră. Însă aceste date statistice sunt relative, fiindcă fluctuaţia este foarte accentuată. De exemplu, sociologul Alfred Bulai consideră că „o foarte mare parte din oameni nu pleacă, de fapt, definitiv. Pleacă pentru că afară au posibilitatea să strângă bani. E un val mare. Sunt zeci de mii de tineri care pleacă la studii, nu prea ştim nici noi câţi.”

În acest context, problema majoră rezidă în scăderea demografică. „În ultimii ani, românii au ales să se limiteze la un copil, pentru a-i putea oferi acestuia tot ce are nevoie. Asta, în condiţiile în care, în mod tradiţional, românii făceau doi-trei copii. În comunităţile defavorizate, femeile fac în continuare mulţi copii, deşi nu au posibilitatea să le ofere o educaţie corespunzătoare. Apoi există acest trend de plecare. E interesant faptul că cei care migrează preferă să facă doi sau trei copii odată stabiliţi în străinătate”, a declarat Ana Măiţă, preşedinta Asociaţiei Mame pentru Mame, citată de Adevărul.

Pe lângă aspectele de ordin demografic, România pierde şi investiţia făcută în specializare, având în vedere că mulţi dintre cei care îşi construiesc viitorul în străinătate provin din zona celor cu studii superioare. În plus, România pierde peste 1 mld. euro pe an din lipsa acestei forţe de muncă. „Tinerii de peste 25 de ani care vor să ple­ce din ţară să muncească sunt absolvenţi de facultate. Principalul motiv pentru care aleg să plece este acela că termină facultăţi cu profiluri care nu le asigură locuri de muncă sau sunt foarte puţine poziţii deschise pe piaţa muncii“, spune Raluca Peneş, HR coordina­tor în cadrul companiei de externalizare de ser­vicii de HR Smartree România.

Există însă și polul opus al acestei situaţii. Economistul Radu Crăciun subliniază cazul medicilor, care emigrează în număr mare, în condiţiile în care „interesul pentru facultăţile de medicină a crescut foarte mult. Din păcate, nu pentru a practica în România. Şi aici e vorba de salarizarea şi de recunoaşterea socială.” Astfel, peste 14.500 de medici români au solicitat de la Colegiul Me­di­cilor din România (CMR) actele necesare pentru a putea profesa în afara ţării în ultimii 6 ani. Un joc al cifrelor arată că la fiecare 6 ore un doctor român părăseşte ţara pentru a lucra în străinătate, conform Gândul. De aici derivă un cerc vicios care constă în „faptul că noi investim în pregătirea doctorilor pentru ţări mai bogate, ceea ce este din start un nonsens. Noi trebuie să ne pregătim doctorii pentru noi, nu să pregătim oameni la nivelul cel mai înalt pentru a-i catapulta prin altă ţară“, a spus Dan Ulmeanu, medic chirurg la “Regina Maria”.

În general, în ciuda îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă, România nu a reușit să oprească fluxul emigraţiei. Un raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite arată că sunt 3.400.000 de români în diaspora, ceea ce ar reprezenta 17% din populaţia României. Este unul dintre cele mai mari procente pentru o ţară care nu a fost afectată de conflicte armate, ocupând locul al 18-lea într-un top unde sunt state precum Siria, Moldova, Puerto Rico sau Micronesia. În același timp, Institutul Naţional de Statistică estimează că populaţia României a scăzut cu 2 milioane în ultimii 10 ani ca urmare a emigraţiei.

Cu toate acestea, există o schimbare de accent, comparativ cu ultimii ani. Un studiu recent realizat de Banca Mondială arată că aproximativ 3,6 milioane de români intenţionează să se mute în următorii 5 ani, însă 66,5% dintre aceștia ar prefera tot în România, în timp ce doar 31,3% au menţionat că ar prefera să se mute în străinătate. Astfel, rezultatele arată că aproximativ 2 milioane de români iau în calcul ideea de a se muta tot pe teritoriul ţării, în timp ce 1,1 milioane au în vedere să emigreze. Aceasta presupune o inversare faţă de dinamica anilor anteriori, când majoritatea românilor preferau să se mute în străinătate. Cele mai atractive orașe pentru cei care doresc să se mute sunt Bucureștiul, Clujul, Timișoara și Brașovul.

Așa cum era de așteptat, o pondere extrem de mare din rândul celor care intenţionează să se mute o au tinerii, vârsta medie fiind de 35 de ani. Interesant este faptul că locuitorii din vestul României iau mai mult în calcul posibilitatea mutării în străinătate, în timp ce locuitorii zonelor mai apropiate de București sunt mai predispuși să se mute în interiorul ţării. De asemenea, locuitorii din mediul urban și cei cu un nivel de studii mai ridicat sunt mai predispuși să emigreze, tendinţă care îi caracterizează și pe bărbaţi, în condiţiile în care femeile preferă migraţia în interiorul ţării.

La întrebarea privind preferinţa destinaţiei în interiorul României, 71,4% dintre respondenţi și-au declarat înclinaţia către zonele urbane. La întrebarea „În ce oraș, diferit de cel în care locuiţi în prezent, v-ar plăcea cel mai mult să locuiţi?”, 15,32% au menţionat Cluj-Napoca, 14,46% București și 11,88% Timișoara. În acest clasament rezidă, de fapt, una dintre surprizele studiului. Raportat la procentele din populaţie, Bucureștiul are o rată mai mică de atracţie, în dinamică Clujul fiind orașul preferat de români. „Aici lumea vrea să vină și nu neapărat pentru bani, ci pentru civilizaţie”, comentează jurnalistul Catalin Striblea. Această tendinţă se manifestă în contextul în care Bucureștiul este unul dintre cele mai importante orașe europene în termeni de produs intern brut pe cap de locuitor. Elementul de noutate constă tocmai în faptul că orașe secundare „s-au pus în mișcare și încep să devină mai atractive decât capitala”, continuă analiza jurnalistului pe blogul personal.