După luni de zile de negocieri între SUA și Turcia pe tema creării unei zone tampon în nordul Siriei, la începutul acestei săptămâni președintele Trump a decis să retragă 1.000 de soldaţi din nordul Siriei. Decizia liderului american a suscitat îngrijorarea creștinilor sirieni, care cred că retragerea militară americană din regiunea controlată de kurzi va expune minorităţile unei noi persecuţii religioase.
Armata turcă a început deja operaţiunile de intrare în nordul Siriei, cu intenţia anunţată de a transforma zona într-una „sigură”, curăţată de gruparea kurdă Unităţile de Protecţie a Poporului (YPG), pe care o acuză de legături cu grupările teroriste. Președintele Erdogan intenţionează să formeze un coridor „de pace”, prin care să se întoarcă în Siria 3,6 milioane de refugiaţi sirieni.
Unităţile YPG au fost un partener de cursă mai lungă al Statelor Unite în regiune, cooperând cu trupele americane pentru a învinge gruparea Stat Islamic. Cu toate acestea, negocierile SUA cu Turcia pentru o soluţie de asigurare a securităţii în zona frontierei cu Turcia, soluţie care să respecte și interesele kurzilor, nu au dat rezultate, Casa Albă anunţând, după ce trupele americane au început retragerea din regiune, că aliaţii kurzi nu vor fi apăraţi în eventualitatea unei invazii turce în această zonă.
„Dacă Turcia va face ceva ce eu consider, în marea și inegalabila mea înţelepciune, că depășește limitele, voi distruge și anihila complet economia Turciei”, a declarat liderul american, în urma numeroaselor critici primite, conform cărora decizia sa ar echivala cu o înjunghiere pe la spate a foștilor aliaţi.
„Turcia și-a asumat angajamentul de a proteja civilii, minorităţile religioase, inclusiv creștinii, și de a se asigura că nu are loc o criză umanitară; vom urmări acest angajament”, a precizat Donald Trump.
Mustafa Bali, purtătorul de cuvânt al Forţelor Democrate Siriene (SDF), spune că atacurile aeriene efectuate de Turcia au provocat „o panică imensă între oamenii din regiune”, zonele vizate fiind cele civile. De altfel, forţele kurde care s-au deplasat spre graniţă pentru a face faţă atacului Ankarei avertizează că este posibil ca în zonă să se producă o „catastrofă umanitară”.
Creștinii sirieni se declară îngrijoraţi de ce se va întâmpla după retragerea Statelor Unite din Siria. În ultimii ani, grupările extremiste au încercat eradicarea prin mijloace violente a creștinilor din Siria, numărul acestora diminuându-se de la 1,7 milioane, în 2011, la mai puţin de 450.000, în 2018. Potrivit unui raport publicat în mai 2019 și realizat sub coordonarea episcopului anglican Philip Mounstephen, Siria se numără printre ţările în care „situaţia creștinilor și a altor minorităţi a ajuns într-o etapă alarmantă”.
Abandonarea Siriei de către SUA fără o pregătire corespunzătoare ar putea duce la un alt dezastru local, iar, în scenariul cel mai sumbru, la dispariţia creștinismului din zonă, susţine Asthy Bahro, fost director al Alianţei Evanghelice din Kurdistanul Irakian.
În zona controlată de kurzi în nord-estul Siriei, care se întinde pe aproximativ 480 de kilometri, trăiesc aproximativ 750.000 de persoane, dintre care se estimează că 40.000-100.000 ar fi creștini.
„Sperăm și ne rugăm ca, la fel cum noi am apărat lumea de ISIS, lumea să nu ne abandoneze acum”, se spune într-o declaraţie emisă de Consiliul Militar Siriac, o componentă creștină a Forţelor Democrate Siriene (SDF).
„Nu dorim o ţară în care cetăţenia și drepturile să se bazeze pe identitatea etnică sau pe cea religioasă. Vrem ca toţi sirienii să fie egali”, a subliniat Bassam Ishak, reprezentant al Consiliului Democratic Sirian în SUA.
