Practicarea regulată a exerciţiilor fizice este extrem de benefică pentru toţi pacienţii cu boli cardiovasculare, indiferent de vârstă, notează Canadian Journal of Cardiology. Rezultatele cercetătorilor au arătat că pacienţii care au beneficiat cel mai mult de pe urma exerciţiilor de reabilitare cardiacă au fost chiar cei care au început cu cea mai mare deficienţă fizică.

Pacienţii vârstnici prezintă un risc mai mare de complicaţii și de limitare fizică accelerată după un accident cardiovascular, însă pacienţii mai în vârstă sunt în mare măsură subreprezentati în programele de reabilitare. Studiile au arătat că acest lucru s-ar putea explica prin lipsa trimiterii și a încurajării pacienţilor vârstnici de a participa la ore de gimnastică medicală pentru reabilitarea cardiacă.

„Îmbătrânirea este asociată cu mai mulţi factori, cum ar fi inflamaţia crescută sau stresul oxidativ, care predispune la boli cardiovasculare. Ca urmare, pacienţii vârstnici sunt de obicei mai puţin în formă decât pacienţii mai tineri, iar decondiţionarea fizică este accelerată odată cu instalarea bolii cardiovasculare”, a explicat cercetătorul Gaëlle Deley, profesor de sport la Universitatea din Burgundia Franche-Comté, Dijon, Franţa. Cu toate acestea, există puţine date despre impactul vârstei pacientului asupra eficacităţii fizice și psihice a reabilitării cardiace.

Mai multe studii au analizat efectele reabilitării cardiace la adulţii mai în vârstă. Cu toate acestea, informaţiile lor se concentrează adesea pe pacienţi cu vârsta de peste 65 de ani, nefăcând distincţie între pacienţii vârstnici și cei foarte bătrâni, și examinează de cele mai multe ori doar rezultatele fizice sau doar rezultatele psihologice, niciodată ambele.

Scopul acestui studiu a fost compararea efectelor unui program de reabilitare cardiacă bazat pe exerciţii fizice asupra parametrilor fizici și psihologici la pacienţii tineri, bătrâni și foarte bătrâni. De asemenea, a avut drept scop identificarea caracteristicilor care au prezis cel mai bine rezultatul reabilitării cardiace.

Toţi pacienţii cărora le-a fost prescrisă gimnastică medicală pentru reabilitarea cardiacă la Clinique Les Rosiers, Dijon, Franţa, din ianuarie 2015 până în septembrie 2017, au fost incluși în acest studiu. Astfel, cercetătorii au examinat 733 de pacienţi care au finalizat un program de 25 de sesiuni de reabilitare cardiacă. Au fost împărţiţi în trei subgrupe: mai puţin de 65 de ani; între 65 și 80 de ani; și 80 de ani sau peste. Variabilele fizice și psihologice, cum ar fi scorurile de anxietate și depresie, au fost evaluate la toţi pacienţii înainte și după reabilitarea cardiacă.

În urma intervenţiei, toţi pacienţii au înregistrat îmbunătăţiri. „Am descoperit că fie și câteva săptămâni de antrenament cu exerciţii fizice nu numai că au îmbunătăţit semnificativ capacitatea de exerciţiu, dar au scăzut și nivelul de anxietate și depresie. Pacienţii cu cele mai mari deficienţe fizice la început au beneficiat cel mai mult de exerciţiile fizice”, a comentat dr. Deley. „Un alt rezultat interesant a fost că pacienţii mai tineri de 65 de ani care erau foarte anxioși înainte de reabilitare au beneficiat cel mai mult de exerciţiile fizice. Un rezultat similar a fost găsit pentru pacienţii cu depresie cu vârsta de peste 65 de ani. Aceste îmbunătăţiri vor avea cu siguranţă un impact pozitiv asupra independenţei și calităţii vieţii pacienţilor. Rezultatele acestui studiu ar putea ajuta atât clinicienii, cât și pacienţii să realizeze cât de benefică poate fi reabilitarea prin exerciţii fizice.”

La nivel global, 17,9 milioane de oameni mor în fiecare an din cauza bolilor cardiovasculare, cifra reprezentând 31% din totalul deceselor care au loc în lume, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

În Europa, bolile cardiovasculare sunt responsabile de 45% din totalul deceselor și de 37% din totalul deceselor înregistrate în Uniunea Europeană, reprezentând principala cauză a mortalităţii masculine în 12 ţări europene.

În România, lucrurile stau chiar mai rău – 7,4 milioane de persoane suferă de hipertensiune arterială, adică 45% din populaţia adultă, iar două treimi dintre decese sunt cauzate de boli cardiovasculare, potrivit declaraţiilor medicului Dragoș Vinereanu, preşedintele Societăţii Române de Cardiologie, citat de Carmen Lăiu într-un material care arată că, în România, bolile cardiovasculare ucid de 3 ori mai multe persoane decât cancerul.