Miliarde de euro și sute de lacrimi pentru Ucraina

360

Fondul Monetar Internaţional intervine într-un final pentru salvarea Ucrainei de la faliment, cu un împrumut între 14 și 18 miliarde de dolari. Bonus: un pachet de reforme ce îi va deznădăjdui pe ucraineinii gata secătuiţi financiar de corupţia din ultimii 20 de ani, care a distrus ţara, și de efectele revoltelor din ultimele luni, care au dus la schimbarea guvernului, dar și la anexarea Crimeei la Rusia.

„Guvernul ucrainean nu va permite ca ţara să dea faliment. De aceea suntem astăzi aici, cu acest pachet de reforme extrem de dificile și de nepopulare, care trebuiau implementate nu ieri, ci acum 20 de ani”, a declarat premierul Arseni Iaţeniuk, în faţa parlamentului, conform NPR.

Măsurile de austeritate sunt atât de nepopulare încât parlamentul nu a putut strânge voturile necesare la prima tentativă de aprobare a pachetului de împrumut. Se așteaptă o nouă rundă de voturi, în timp ce ziua pentru alegerile prezidenţiale se apropie rapid.

În timp ce parlamentarii eșuau în găsirea curajului de a aproba reformele, în faţa clădirii parlamentului protestatari furioși scandau nenumărate cereri și motive de supărare. Vera Staţenko (64 de ani) spunea că deși premierul a promis că toată lumea va simţi efectul reformelor economice, ea nu crede asta.

„Da, beneficiile sociale vor fi tăiate și oamenii săraci, ca noi, vor suferi. Dar în ce privește taxele pentru bogaţi, nu cred că o să se întâmple. Toată lumea vine aici și promite că bogaţii își vor plăti partea, dar nu se întâmplă nimic niciodată”, citează NPR.

O afacere complicată

În momentul în care parlamentul va vota pachetul, 3,2 miliarde de dolari vor ajunge imediat la guvernul ucrainean. Restul va fi livrat pe perioada a doi ani, cu controale din 2 în 2 luni, pentru a vedea dacă se respectă măsurile de austeritate de care este dependentă înţelegerea cu FMI. De asemenea, va fi dezlegat împrumutul de 15 miliarde de dolari de la alţi donatori, precum SUA, Japonia, Canada, UE și Banca Mondială.

Măsurile includ creșterea taxelor și a preţului la gaze, care a fost deja crescut cu 50% în martie, ca dovadă de bună intenţie faţă de FMI. Singurul lucru care îi va salva acum pe cetăţenii de rând este venirea primăverii și a temperaturilor calde. Trebuie avut în vedere faptul că în ultimii 20 de ani compania de stat Naftogaz a importat gaz și petrol din Rusia pe care l-a vândut către consumatorii casnici la un preţ mai mic decât a fost cumpărat. Naftogaz funcţionează pe pierdere de ani de zile și FMI speră că măsurile vor elimina deficitul până în 2018, scrie Reuters.

Dar asta înseamnă ca oamenii să înceapă să plătească pentru încălzire și combustibil cât nu și-au închipuit vreodată și cât nu își permit, în condiţiile în care alte măsuri FMI impun îngheţarea salariului minim pe economie și creșterea taxelor pe afacerile ce deţin monopol, ceea ce va duce în consecinţă la creșterea preţurilor pe bunurile de larg consum.

În același timp, economia Ucrainei și abilitatea de a-și plăti cu succes datoria la FMI este în continuare dependentă de economia Rusiei, afectată la rândul ei de sancţiunile impuse de ţările vestice.  Rusia stă să piardă 100 de miliarde de dolari doar datorită primelor sancţiuni impuse, urmând ca unele mai drastice să urmeze dacă nu lasă Ucraina să își stabilească singură viitorul.

FMI a revizuit negativ previziunea pentru creșterea ecnomică a Rusiei, din cauza sancţiunilor care au speriat investitorii și care au împins economia înspre recesiune. „Orice subminează situaţia economică a Ucrainei pune în pericol implementarea programului, motiv pentru care încurajăm toate părţile să negocieze, până se ajunge la o înţelegere,” a declarat directorul FMI, Christine Lagarde.

Vis de separatist

Separatiștii pro-Rusia au preluat controlul asupra clădirilor administrative și secţiilor de poliţie din mai multe orașe din estul Ucrainei, Kremlinul negând că ar avea oameni implicaţi în asta. Poliţia locală, care ar fi trebuit să prevină preluarea controlului de către separatiști este cel puţin neutră și cel mult pro-Rusia.

Mulţi dintre acești poliţiști au fost trimiși în capitală pentru a se descurca cu protestele anti-Ianukovici și spun că au rămas dezgustaţi de noul guvern, care este format în parte din mișcarea de protest. Alţi poliţiști, care nu au fost la Kiev, repetă afirmaţii făcute la posturile de televiziune rusești, cum că protestarii din Maindan erau „narco-maniaci plătiţi” și „fasciști șomeri”.

Poliţiștii au și alte lucruri de care să se plângă. Că sunt plătiţi cu 200-250 de dolari pe lună, în timp ce poliţiștii din Rusia câștigă de 10 ori mai mult, sau că Kievul le-a confiscat armele din dotare de acum trei săptămâni, pentru că nu ar fi de încredere. „Nu pot nici măcar să mă apăr pe mine”, le spunea un poliţist jurnaliștilor The Guardian.

Unul dintre activiștii pro-Rusia spunea chiar că jumătate dintre ei ar sprijina cauza, înţelegând că „fără Rusia nu se poate trăi cum trebuie”. Dar tot el spunea că mare parte din Doneţk, cu o populaţie de 1 milion de oameni, nu este entuziamată de proclamarea „republicii”. Separatiștii vor să organizeze un referendum pe 11 mai, în care să declare autonomia regiunii, la fel cum s-a procedat în Crimeea. „Iar dacă nu vom reuși, vom porni un război un partizanilor”, ameninţă separatiștii.

 

Eliza Vlădescu
După absolvirea Facultății de Comunicare și PR din cadrul SNSPA, Eliza Vlădescu a dat televiziunea pentru presa scrisă și de mai bine de 6 ani nu s-a uitat înapoi. Eliza face parte din echipa permanentă de redactori a revistei Semnele timpului.