Economia mondială – Motive de pesimism, motive de optimism

107

Tabloul de perspectivă al economiei mondiale este unul care lasă loc, deopotrivă, interpretărilor optimiste şi pesimiste, relatează Ziarul Financiar.

Tabloul de perspectivă al economiei mondiale este unul care lasă loc, deopotrivă, interpretărilor optimiste şi pesimiste, relatează Ziarul Financiar.

Economia zonei euro a intrat pentru a doua oară în recesiune în ultimii 3 ani, iar oficialii europeni se aşteaptă la o scădere economică lentă. Anul trecut, economia Germaniei (singurul stat care nu s-a confruntat cu creşterea şomajului după falimentul Lehman Brothers) a crescut cu 3%, iar cea franceză cu 1,7%, în timp ce Grecia, Portugalia şi Belgia s-au scufundat în recesiune. Analiştii estimează că Germania va evita recesiunea.

Lichiditatea masivă, de aproape 1.000 de miliarde euro, introdusă de Banca Centrală Europeană pe piaţa interbancară în decembrie 1011 şi februarie 2012 a prevenit, cel puţin pentru moment, apariţia unei noi crize financiare în zona euro. Dacă banii din prima rundă au fost folosiţi de bănci pentru consolidare în faţa crizei, Mario Draghi, preşedintele instituţiei, este încrezător că împrumuturile acordate în a doua rundă vor ajunge în economia reală.

BCE anticipează că economia zonei euro va scădea anul acesta cu 0,1% şi că va creşte cu 1,1% în 2013. Proiecţiile anterioare mizau pe un avans economic mai mare, de 0,3% pentru anul acesta şi de 1,3% pentru următorul.

Economia americană, cea mai mare din lume, avansează, dar nu atât de puternic încât să rezolve ceea ce e considerat a fi una dintre cele mai mari probleme ale SUA, şomajul. Anul trecut, PIB-ul SUA a urcat cu 0,7%, faţă de comprimarea de 0,3% din zona euro. 

Preşedintele Rezervei Federale Ben Bernanke a declarat recent că politica monetară relaxată va fi menţinută pentru o perioadă mai îndelungată, pentru a sprijini economia, care trebuie să crească mai rapid pentru a produce suficiente locuri de muncă astfel încât să determine scăderea ratei şomajului. Pentru ansamblul acestui an şi pentru următorul Fed estimează un avans economic de 3%.

Analiştii băncii americane JPMorgan Chase apreciază că economia Chinei, a doua ca mărime din lume şi cea mai mare economie emergentă, a intrat deja în procesul de aterizare dură. Totodată, analiştii se tem şi de efectele nocive pe care le-ar avea la nivel mondial o aterizare forţată a Chinei sau prăbuşirea yenului japonez. 

Analiştii Deutsche Bank estimează că economia chineză va avansa cu 8,6% anul acesta, iar economistul Nouriel Roubini se aşteaptă la un declin semnificativ, mai mic de 8%.

 

Japonia se confruntă cu dificultatea de a păstra un yen puternic şi cu deflaţia. Trecerea de la un yen puternic la unul slab va fi cel mai probabil abruptă şi va implica o devalorizare semnificativă a monedei cuprinsă între 30% şi 40%.

Devalorizarea yenului din anul 1996 a fost principalul factor care a declanşat criza financiară asiatică. PIB-ul Japoniei a scăzut cu 8% în ultimii patru ani până în trimestrul 3 al anului trecut, o contribuţie de şase puncte procentuale la declin având deflaţia. Japonia nu a mai trecut printr-o astfel de deflaţie susţinută din anii 1930.