Economia mondială în 2012: ce este important să știi

6

Marile bănci, marii analiști economici, statisticieni, profesori de economie și cei mai bogaţi oameni din lume se întrec în scenarii pentru ce ne rezervă economia mondială anul viitor.

Concluziile Goldman Sachs – drumul de la „disperare la speranţă"

Prognoza celei mai mari bănci de investiţii de pe Wall Street pentru cum va arăta Europa în 2012, intitulată "Disperare în speranţă", are e marcată de un optimism prudent.

Goldman Sachs își sfătuiește clienţii să să se pregătească pentru „o plimbare cu rollercoaster-ul" în prima jumătate a anului, în timp ce o redresare treptată a pieţelor ar putea avea loc în cursul verii.

Economiștii de la banca de investiţii se aşteaptă ca PIB-ul din zona euro să se contracte cu 0,8% în 2012, cu o recesiune de scurtă durată în Germania şi Franţa, precum şi cu una mai lungă şi mult mai profundă în statele de la periferia zonei euro.

Principalii indici bursieri europeni ar trebui să crească cu 10% faţă de nivelurile actuale, astfel ca pieţele de capital să facă trecerea "de la disperare la speranţă". Totul depinde însă de evoluţiile şi deciziile politice care ar putea accelera sau întârzia o revenire a pieţelor.

Concluziile lui Mohamed El-Erian – „lumea s-a întors pe dos"

Mohamed El-Erian este manangerul PIMCO, cel mai mare fond de investiţii în titluri de stat din lume. Activele fondului se ridică la 1.300 de miliarde de dolari.

Într-un editorial publicat pe blogul economic al cotidianului britanic The Guardian, El-Erian scrie că lumea s-a întors cu susul în jos: ţările bogate funcţionează pe deficit, cele sărace acumulează active, situaţie care duce la o criză ce schimbă economia mondială aşa cum o ştim noi.

Economiile emergente, conduse de cele din Asia, au pornit un proces susţinut de acumulare de resurse financiare pentru a reduce sau pentru a scăpa de dependenţa faţă de alte ţări sau instituţii.După ce au reuşit să treacă cu bine de faza dureroasă de management al crizei, multe din aceste ţări au acumulat rezerve valutare masive şi de neimaginat în trecut pentru a putea avea capacitatea de a trece cu bine peste crizele viitoare.

Situaţia din ţările emergente este diametral opusă comparativ cu ceea ce s-a întâmplat în Vest. Aici gradul ridicat de îndatorare şi ritmul masiv de creare de datorii a dominat. Excesele financiare au devenit regulă, nu excepţie.

Brusc, lumea s-a întors cu susul în jos, iar economia mondială nu se mai aşează acum pe vechiile făgaşe. În loc să îşi revină rapid, economiile vestice înregistrează creşteri economice anemice şi flirtează periodic cu recesiunea. Într-o turnură neprevăzută a lucrurilor, aproape toate ţările dezvoltate au ajuns să se teamă că le va fi retrogradat ratingul, în timp ce o parte din ţările emergente urcă pe această scară a puterii financiare.

„Acum ne putem imagina delegaţiile de reprezentanţi ai ţărilor vestice mergând după bani în ţările emergente", spune El-Erian.

La o primă vedere, această convergenţă neobişnuită dintre ţările vestice şi cele emergente pare a reflecta ceea ce avocaţii noii ordini economice mondiale aveau în minte. Dar aparenţele înşeală.

„Susţinătorii şi-au imaginat un proces ordonat în care convergenţa economică acompania şi facilita creşterea economiei mondiale. Dar ceea ce se întâmplă acum este total diferit şi impredictibil."

Concluziile CERB – urmează o „decadă pierdută" pentru Europa

Centrul de Cercetare Economică și de Business (CERB) schimbă clasamentul economiilor lumii în următorii 10 ani. Marea Britanie a pierdut poziţia de a şasea mare economie a lumii în favoarea Braziliei, care a explodat pe baza exporturilor către China şi celelalte state din Asia de Est. În următorii ani Marea Britanie ar putea cădea până pe locul opt în topul celor mai mari economii ale lumii, pe fondul dezvoltării accelerate a unor economii precum cea a Federaţiei Ruse şi a Indiei.

Forţa de muncă încă ieftină şi din ce în ce mai bine calificată, în special în sectoare precum IT, servicii şi ingineria ar putea să ducă India în câţiva ani până pe locul al cincilea în topul celor mai mari economii globale. După încă zece ani în care va fi principalul furnizor de petrol şi de gaze naturale al Europei, Federaţia Rusă ar putea urca până pe locul al patrulea în acest clasament.

Preşedintele francez Nicolas Sarkozy se mai poate încă lăuda că este la cârma celei de-a cincea mari economii a lumii, după SUA, China, Japonia şi Germania, însă Centrul pentru Economie şi Cercetare în Afaceri (CEBR) susţine că economia franceză va cădea până pe locul al nouălea în 2020, Germania urmând şi ea să retrogradeze pe poziţia a şaptea.

"Clasamentul economiilor arată cum se schimbă harta statelor după mărimea PIB în favoarea statelor asiatice şi a celor care sunt mari exportatori de materii prime, în timp ce statele europene încep să piardă locuri", spune Douglas McWilliams, director executiv al CERB.

Europa este de aşteptat să întâmpine o "decadă pierdută" în ceea ce priveşte creşterea economică, majoritatea statelor fiind nevoite să înceapă să îşi reducă într-un ritm accelerat datoriilor publice, ceea ce, inevitabil, va însemna mai puţin bani pentru a încuraja o creştere economică susţinută.

CEBR estimează că anul viitor economia totală a statelor din Europa va scădea cu 0,6% din PIB, în condiţii normale. Dacă va avea loc însă o "spargere" a "clubului" statelor care folosesc moneda unică europeană, estimarea va fi revizuită în jos până la o recesiune de 2% din PIB.